Kelemen: Proiectul de autonomie nu are legătură cu Moscova, Crimeea, separatiştii. Nu vrem stat în stat

”Nu are proiectul nostru legătură nici cu Moscova, nici cu Crimeea, nici cu separatiştii. Noi nu am spus că vrem separare, enclavizare, stat în stat. Mă delimitez de orice asociere cu Moscova şi de ce se întâmplă în Ucraina. Nu vrem să plecăm din această ţară”, a spus Kelemen.

El a arătat că proiectul UDMR nu vorbeşte despre separatism, enclavizare sau statalitate.

”Când vorbim de autonomie, toată lumea se inflamează şi ne întreabă: «Dar când vorbiţi de autonomie, la ce vă gândiţi?». Poate că în primul rând trebuie să spunem la ce nu ne gândim: niciodată nu ne gândim la separatism, la enclavizare, la statalitate. Noi, când vorbim de autonomie, vorbim de subsidiaritate, de descentralizare şi, este adevărat, acolo unde comunitatea maghiară trăieşte în număr semnificativ, ne gândim la chestiunile lingvistice”, a spus Kelemen.

El a arătat că are întâlniri cu premierul Ungariei, Viktor Orban, dar că nu a discutat cu acesta despre proiectul de autonomie.

”Am întâlniri cu Orban, nu m-a întrebat nimic de autonomie, nu discutăm aceste aspecte”, a spus Kelemen.

Liderul UDMR a adăugat că nu are încredere în ”intenţiile bune” ale Moscovei.

”Noi, când vorbim de autonomie, de autonomie culturală, de regionalizare, de drepturi lingvistice, de dezideratele comunităţii maghiare, tot timpul spunem, de la începutul anilor '90 şi până azi şi aşa va rămâne şi în continuare, că vrem să obţinem aceste deziderate prin dialog cu majoritatea, împreună cu românii şi prin mijloace parlamentare şi democratice, nu pe stradă, nu prin alte mijloace care nu au legătură cu democraţia”, a spus Kelemen.

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc a fost prezentat oficial de către preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie "ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut".

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată "limbă oficială în regiune", iar redactarea bilingvă este "obligatorie" pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru "a exista bilingvism încă din copilărie".

Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.