Kelemen: Reorganizarea ţării în opt judeţe, forţată; propunerea UDMR cu 15-16 regiuni e o variantă

Kelemen Hunor a precizat că va avea loc o discuţie în coaliţie pe tema reorganizării administrativ-teritorială şi apoi va da un răspuns.

"Împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare mi se pare forţată să se meargă şi să se facă judeţe din acele regiuni, cele opt care sunt acum, dar nu am discutat oficial în coaliţie", a apreciat Kelemen Hunor.

El a argumentat că această împărţire ar fi forţată prin faptul că "omul ar trebui să meargă 300-400 kilometri ca să rezolve o problemă".

Kelemen Hunor a spus că UDMR are propriul proiect de reorganizare administrativ-teritorială, care este în Parlament şi care propune 15-16 regiuni de dezvoltare. "Noi am plecat de la constatarea că cele opt regiuni nu sunt în coerenţă şi am avea nevoie de 15-16 regiuni de dezvoltare. Trebuie o dezbatere profundă, o discuţie în coaliţie", a mai spus liderul UDMR.

El a adăugat că propunerea UDMR este, din punct de vedere economic, social şi istoric, o variantă de la care se poate pleca. "Plecând de la constatarea că e nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială şi că trebuie regândite regiunile de dezvoltare, noi am propus 15-16 regiuni de dezvoltare şi noi credem că propunerea noastră, din punct de vedere economic, din punct de vedere social, din punct de vedere istoric, tradiţional, este o variantă de la care putem discuta şi putem pleca", a mai spus Kelemen Hunor.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la Londra, la o întâlnire cu reprezentanţii mediului de afaceri britanic, că o reorganizare administrativă s-ar putea face în România în acest an, pentru a diminua birocraţia şi a lăsa comunităţile să acţioneze în acord cu propriile decizii.

"Credem că în acest an vom fi capabili să avem o reorganizare administrativă pentru a diminua numărul autorităţilor locale, pentru a diminua birocraţia şi pentru a creşte autonomia oraşelor, satelor şi de a lăsa comunităţile să acţioneze în acord cu deciziile lor proprii decât să aibă o decizie centralizată", a spus şeful statului.

Luni dimineaţă, BPN al PDL a mandatat conducerea partidului să discute cu partenerii din coaliţie pentru elaborarea unui proiect de act normativ pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, după cum a anunţat Gheorghe Flutur.

Premierul Emil Boc a declarat, luni, că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară pentru ca România să nu îşi submineze şansele de a atrage bani europeni, arătând că atribuţiile care ţin de servicii deconcentrate sau consilii judeţene trebuie să fie preluate de primării.

Emil Boc a explicat că descentralizarea trebuie să se producă până la ultimul nivel, iar atribuţiile care ţin de servicii deconcentrate sau de consilii judeţene, în principal, să se ducă la nivelul primăriilor, pentru că "acolo este cetăţeanul mai aproape de administraţie".

Prim-ministrul a mai arătat că la nivelul noilor consilii judeţene vor rămâne politicile de dezvoltare regională, de absorbţie de fonduri europene, de distribuire de fonduri pentru investiţii, drumuri, mediu. "Actualele judeţe nu fac faţă provocărilor secolului actual pentru a aduce bani europeni şi de a avea politici coerente în ceea ce înseamnă investiţii care trebuie să se realizeze", a mai spus Boc, adăugând că, de exemplu, un drum începe dintr-un judeţ şi se continuă în alt judeţ.

Surse din partid susţin că intenţia conducerii PDL este ca Guvernul să definitiveze chiar în această săptămână proiectul privind reorganizarea administrativă a ţării.

Dacă legea va fi adoptată în varianta susţinută de Traian Băsescu şi de PDL, România va avea opt regiuni, care se vor numi tot "judeţe". Totodată, vor fi desfiinţate actualele consilii judeţene şi prefecturi, întrucât va exista doar o structură administrativă pe judeţ, au relatat sursele citate.

Propunerea legislativă, iniţiată la începutului anului 2010 de toţi parlamentarii UDMR, vizând modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România a trecut tacit de Senat şi se află la Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).