Kelemen: USL să spună că nu mai sunt o prioritate amendarea Constituţiei şi regionalizarea

"Dacă Curtea Constituţională va lua o decizie, iar aceasta nu poate fi decât cea din vară, nu se mai poate organiza referendum pentru amendarea Constituţiei în primul tur al alegerilor prezidenţiale, aşadar Constituţia nu se va putea modifica nici în anul 2014, pentru că USL nu are curajul, siguranţa că poate asigura o prezenţă de 50 la sută la referendum", a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Oradea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

El a continuat spunând că, "fără amendarea Constituţiei, nu poate fi făcută nici regionalizarea, pentru că în Constituţia actuală nu există regiunea ca formă administrativă".

"Eu cred că USL ar trebui să anunţe foarte repede că nu mai este o prioritate amendarea Constituţiei şi nu mai este o prioritate regionalizarea administrativă, ca să nu mai fie teme false. Asta ar fi poziţia corectă şi această majoritate ar trebui să se ocupe de guvernare, în interesul cetăţenilor, de dezvoltare economică şi socială şi să nu mai avem teme false, pentru că nu va mai fi nicio posibilitate de amendare a Constituţiei şi de a avea regiuni administrative", a declarat preşedintele UDMR, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Recent, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, declara că realizarea regionalizării nu va putea avea loc nici anul acesta, nici anul viitor, întrucât nu se va modifica Legea Fundamentală ca să permită acest lucru, menţionând că acest proces nu trebuie făcut de dragul fondurilor europene.

Vicepremierul Liviu Dragnea i-a replicat ulterior prim-vicepreşedintelui PNL, Klaus Iohannis, el arătând că se discută de doi ani despre regionalizare şi că proiectul este prevăzut de programul de guvernare al USL şi că nu ştie ce înseamnă la Sibiu timp lung sau scurt, în sud oamenii fiind mai "agitaţi".

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a amânat, miercuri, dezbaterile privind sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de Legea referendumului, pentru data de 14 noiembrie.

Şeful statului a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Preşedintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituţie, potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".

De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 şi 2 din Constituţie, prin care se stipulează că "suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum" şi că "niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Traian Băsescu susţine că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50 la sută plus unu.

În 29 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 de voturi "pentru", 73 de voturi "împotrivă" şi două abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30 la sută. Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciucă, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50 la 30 la sută, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25 la sută din alegători pentru validarea rezultatelor.

PDL a sesizat la rândul său Curtea Constituţională în legătură cu această lege.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30 la sută pragul la referendum este constituţională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituţională.