Klaus Iohannis a evidenţiat impactul major al agresiunii Rusiei asupra regiunii

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că există un grad ridicat de incertitudine în acest moment cu privire la evoluţia agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi a evidenţiat mpactul major al agresiunii Rusiei asupra regiunii şi, în acest context, a adus în discuţie şi situaţia din Republica Moldova, informează Administraţia Prezidenţială, după reuniunea Consiliului European, care s-a desfăşurat la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte legate de securitatea şi apărarea europeană în contextul aprobării Busolei Strategice, securitatea energetică, aspecte economice privind reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Pieţei Unice, pandemia de COVID-19 şi agenda de relaţii externe a Uniunii, respectiv pregătirea Summitului UE-China din 1 aprilie 2022 şi situaţia politică din Bosnia şi Herţegovina.

La reuniunea Consiliului European a participat şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

În ceea ce priveşte agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, discuţiile liderilor au vizat în special evoluţiile recente din teren, situaţia umanitară din Ucraina, modalităţile de sprijin pentru refugiaţii din Ucraina şi pentru ţările vecine, precum şi măsurile restrictive la adresa Rusiei şi Belarusului. La aceste discuţii a participat, prin videoconferinţă, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Liderii europeni au atras atenţia că Rusia încalcă grav dreptul internaţional şi au făcut referire la crimele de război comise împotriva civililor din Ucraina, solicitând încetarea imediată a agresiunii militare de pe teritoriul Ucrainei şi respectarea pe deplin a integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei acesteia în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.

Totodată, şefii de stat şi de guvern au solicitat Rusiei să garanteze trecerea în siguranţă a civililor prinşi în zonele de război către destinaţiile alese de aceştia şi să permită accesul umanitar neîntrerupt, inclusiv prin crearea de coridoare umanitare.

În ceea ce priveşte sancţiunile adoptate la nivel european, care au deja un impact important asupra Rusiei şi Belarusului, liderii europeni au accentuat faptul că rămân pregătiţi să adopte rapid, în continuare, măsuri suplimentare robuste în coordonare cu partenerii internaţionali. Totodată, au solicitat tuturor statelor să se alinieze la aceste sancţiuni şi să stopeze orice încercare de eludare a lor sau de ajutor către Rusia.

Liderii europeni au dat asigurări că Uniunea Europeană va continua să acorde ajutor Ucrainei în mod coordonat, pe plan politic, financiar, material şi umanitar.

Consiliul European a recunoscut provocarea semnificativă pe care o reprezintă criza din Ucraina pentru ţările care găzduiesc refugiaţi, în special pentru statele aflate la graniţa cu Ucraina, fiind încurajată continuarea eforturilor în spiritul unităţii şi solidarităţii. Liderii europeni au solicitat statelor membre să elaboreze, cu sprijinul Comisiei Europene, planuri de contingenţă care să adreseze şi nevoile pe termen mediu şi lung. Comisia Europeană va propune măsuri pentru a mobiliza finanţări suplimentare în sprijinul ţărilor care găzduiesc refugiaţi din Ucraina.

Totodată, s-a decis înfiinţarea unui Fond de solidaritate pentru Ucraina în vederea reconstrucţiei unei Ucraine democratice, îndată ce atacul militar al Rusiei va înceta.

De asemenea, şefii de stat şi de guvern au reafirmat angajamentul de a sprijini Republica Moldova şi cetăţenii săi.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele României a apreciat prezenţa preşedintelui Joe Biden, ca o dovadă concretă a importanţei strategice a parteneriatului UE-SUA, precum şi a unităţii şi a coordonării strânse, subliniind că această coordonare trebuie să continue şi să fie consolidată, nu numai în ceea ce priveşte reacţia faţă de Rusia, ci şi pe alte subiecte de interes comun, pentru a proteja comunitatea de valori din care facem parte.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că există un grad ridicat de incertitudine în acest moment cu privire la evoluţia agresiunii ruse împotriva Ucrainei, evidenţiind urgenţa încetării focului şi importanţa protejării populaţiei civile. Preşedintele României a subliniat că este nevoie urgentă ca Rusia să garanteze trecerea în siguranţă a civililor, să elibereze toţi ostaticii şi să permită accesul umanitar pentru Ucraina.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile ţării noastre pentru acordarea de sprijin umanitar direct către Ucraina, precizând că prin centrul logistic de la Suceava au fost deja distribuite 15 convoaie umanitare cu 58 de camioane din partea mai multor state membre.

Iohannis a evidenţiat impactul major al agresiunii Rusiei asupra regiunii şi, în acest context, a adus în discuţie şi situaţia din Republica Moldova. El a prezentat eforturile continue ale României de susţinere pentru Republica Moldova, în special pentru a reduce presiunea cu care se confruntă această ţară, respectiv organizarea culoarelor verzi pentru transferul cetăţenilor ucraineni şi acordarea de asistenţă umanitară consistentă pentru a ajuta autorităţile de la Chişinău să facă faţă valului de refugiaţi.

Preşedintele României a insistat asupra necesităţii unui pachet cuprinzător de asistenţă pentru Republica Moldova, care să conţină de la sprijin umanitar, financiar, de gestionare a frontierelor, până la sprijin în domeniul energiei.

Referitor la presiunile asupra Rusiei şi Belarusului, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că sancţiunile adoptate până acum s-au dovedit eficiente şi că este nevoie de continuarea adoptării de noi măsuri restrictive. De asemenea, a apreciat ca fiind necesară menţinerea coordonării cu partenerii internaţionali şi găsirea de modalităţi eficiente pentru a contracara propaganda de război şi dezinformarea, inclusiv în societatea rusă.

Iohannis a evidenţiat, de asemenea, eforturile semnificative pentru a ajuta refugiaţii care vin în România şi pentru a le susţine nevoile imediate, enunţând măsurile adoptate de autorităţile române în acest sens.