Klaus Iohannis a promulgat legea privind protecţia avertizorilor în interes public

„Prezentul demers legislativ propune modificarea articolului 6 alineatul (2) din Legea nr. 361/2022, astfel că raportările anonime urmează a se examina şi soluţiona în măsura în care cuprind indicii referitoare la încălcări ale legii, cerinţa referitoare la temeinicia indiciilor fiind eliminată”, potrivit expunerii de motive.

Iniţiativa a fost semnată de liderii PNL şi PSD, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu.

Camera Deputaţilor a adoptat legea pe 21 martie, cu 218 voturi „pentru”, unul împotrivă şi 54 de abţineri. Decizia Senatului a fost luată pe 14 martie, cu 80 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” şi 13 abţineri.

Ciolacu: Îmi doresc ca toți din Diaspora să fie emisarii României

Burduja: În lipsa Coridorului Sudic de Gaze, Europa ar fi fost mult mai vulnerabilă

În timpul dezbaterilor din Senat, Elena Spătaru (USR) a criticat proiectul.

„Acest proiect va fi votat de USR, dar tratează într-o mică măsură problemele pe care noi le-am ridicat cu această lege. În continuare, această lege pune pumnul în gură avertizorilor de integritate şi în continuare puneţi în pericol dezvoltarea României blocând PNRR-ul”, a spus Spătaru.

„Isteria nu salvează România”

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, i-a cerut să îşi încheie prezentarea.

„Isteria nu salvează România. Cu tot dragul din lume, dacă vrem să vorbim pe un ton civilizat, despre o lege normală, putem să vorbim ca să înţeleagă lumea. Dacă vrem să bifăm altă criză de nervi de la microfonul Senatului, putem să o bifăm şi pe asta în aplauzele colegilor de partid. (…) Banii nu se pierd, banii sunt la dispoziţia României, dar tocmai pentru că este un subiect foarte important şi această directivă trebuia transpusă, s-a făcut un dialog constant cu Comisia Europeană. Este sugestia Comisiei, care ne spune că banii din PNRR, cu această modificare a legii, vor fi în România”, a menţionat Gorghiu.

„Sper că într-o procedură accelerată vom finaliza adoptarea acestui proiect, astfel încât Jalonul 430 să fie un jalon bifat”, spunea anterior Alina Gorghiu, preşedinte interimar al Senatului.

„În cadrul evaluării efectuate cu prilejul celei de-a doua cereri de plată, Comisia Europeană a transmis autorităţilor naţionale obiecţiile sale legate de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 care are următorul cuprins: Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii. Astfel, în opinia Comisiei sintagma din cuprinsul articolului indicat anterior este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opinia Comisiei, potenţialilor avertizori nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările. Faţă de cele reţinute, evaluarea Comisiei a fost în sensul că legea naţională nu transpune corect Directiva şi, pe cale de consecinţă, Jalonul 430 nu este îndeplinit satisfăcător”, se arăta în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.