Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT despre situaţia tensionată de la Marea Neagră: Autorităţile române rămân vigilente

Autorităţile române rămân vigilente, transmite preşedintele Klaus Iohannis după şedinţa CSAT, în cadrul căreia a fost analizată starea de securitate în regiunea Mării Negre, în contextul acumulării de trupe ale Federaţiei Ruse pe frontiera de est a Ucrainei.

„Ca stat riveran şi ca unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi de evoluţiile care au avut loc în ultimele săptămâni, România este extrem de preocupată de situaţia securităţii şi stabilităţii regiunii şi şi-a exprimat îngrijorarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, pentru că tot ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre afectează şi securitatea euroatlantică. Ţara noastră a susţinut în mod constant necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional, soluţia fiind în continuare implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk şi respectarea strictă a regimului de încetare a focului”, transmite Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, România este în permanentă legătură cu aliaţii şi partenerii din cadrul NATO şi al Uniunii Europene şi se coordonează şi schimbă evaluări cu aliaţii şi partenerii din regiune, inclusiv pentru identificarea opţiunilor adecvate de acţiune.

„Anunţul Federaţiei Ruse privind ordinul ca trupele sale să revină în bazele lor permanente, după exerciţiile militare din Crimeea şi Marea Neagră, a fost important şi oportun pentru detensionarea situaţiei, dar nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situaţie tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi detensionare, precum şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare. Aşadar, autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei”, potrivit comunicatului Preşedinţiei.

Reuniunea trilaterală România-Polonia-Turcia, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 22-23 aprilie 2021, şi la care au participat inclusiv miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia, a avut, în aprecierea Preşedinţiei, rezultate foarte bune.

„Astfel de acţiuni arată, fără echivoc, angajamentul ţării noastre, concret şi promovat activ, pentru proiectarea stabilităţii în regiune. O altă iniţiativă întreprinsă în aceeaşi direcţie este organizarea unui Summit al Formatului Bucureşti în perioada următoare, pentru care se discută cu aliaţii noştri din regiune şi de pe Flancul Estic. De asemenea, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a mai decis ca, pe linie NATO, România să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România şi în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internaţional. Urmare a deciziilor aliate, găzduim deja pe teritoriul ţării noastre comandamente şi structuri multinaţionale NATO şi beneficiem de o prezenţă aliată avansată, cu contribuţii importante în plan terestru, maritim şi aerian”, mai menţionează Administraţia Prezidenţială.

Importanţa întăririi rezilienţei, atât la nivel naţional, cât şi al Alianţei în ansamblu, şi al partenerilor săi a reprezentat un alt subiect abordat în cadrul CSAT.

„România a decis să sprijine aceste demersuri prin înfiinţarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, care va oferi asistenţă şi expertiză statelor interesate, inclusiv partenerilor din vecinătate. Totodată, în cadrul CSAT, s-a convenit să continuăm susţinerea pentru partenerii noştri din Vecinătatea Estică, dar şi din Balcanii de Vest, atât pe linie bilaterală, cât şi în cadrul formatelor regionale, inclusiv în avansarea relaţiilor acestora cu NATO şi UE. În plus, România este interesată de soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar Ministerul Afacerilor Externe a demarat în acest sens unele iniţiative la nivelul UE. Toate aceste demersuri sunt în măsură să sporească securitatea României şi reprezintă, totodată, o dovadă clară a solidarităţii şi unităţii aliate. Marea Neagră poate deveni un spaţiu al stabilităţii şi cooperării doar în măsura în care statele se dezvoltă liber şi pot să-şi urmeze neîngrădit propriile opţiuni, pe baza respectului reciproc şi a respectării stricte a normelor de drept internaţional”, conform comunicatului.