Klaus Iohannis, în faţa Parlamentului: Îmi doresc să se spună despre 2015 că a fost anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România şi începutul înnoirii clasei politice

Declaraţiile preşedintelui:

Iohannis: Am dorit ca 2015 să fie anul recâştigării normalităţii

- Am ţinut să fiu în faţa dumneavoastră la un an de la preluarea mandatului nu pentru a face un bilanţ sec, ci ca gest de normalitate democratică. Am vorbit atunci despre direcţiile majore pentru România, despre schimbările de principiu pe care le asum în modul de a face politică, în relaţia cu instituţiile, cu cetăţenii.

- Convingerea mea profundă este că marile proiecte ale unei naţiuni se pot realiza doar dacă se sprijină pe norme de politică asumate. - Acest fundament avea nevoie de reconstrucţie.

- Am dorit ca 2015 să fie anul recâştigării normalităţii în interior şi în exterior. În plan intern, prima mea promisiune a fost un altfel de a face politica, fără scandal, cu respect şi seriozitate. Am considerat că acest lucru începe şi cu presedintele, al cărui rol e să fie generator nu de tensiune, ci de echilibru. Recâştigarea normalităţii se poate face prin transformarea ideii de consultare dintr-una golită de sens în una reală, cu efecte concrete.

- În doar un an a devenit un lucru firesc să avem consultări, să ne aşezăm la masa dezbaterii, preşedinte, partide, societatea civilă.

- Ştiu că unii s-au întrebat de ce nu reacţionez la orice subiect, de ce nu intervin în forţă la adresa unor oameni politici cu funcţii importante, de ce nu răspuns la atacuri cu aceeaşi monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel, am dat răspuns şi acestor întrebări.

Despre realizările pe plan intern în anul 2015 

- Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg pe subiecte publice şi că un asemenea acord nu rămâne doar pe hartie.

- Prima acţiune a fost acordul pentru creşterea bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în 2017. Bugetul pe anul 2016 prevede o primă etapă de creştere, astfel încât în 2017 acordul să fie respectat. Tot de o largă majoritate s-a bucurat şi strategia naţională de apărăre, care e azi un document fundamental ce defineşte obiectivele majore ale ţării noastre.

-  Pentru prima dată am inclus aici aspecte ce ţin de educaţie şi sănătate, de păstrarea identităţii naţionale sau de protejare a patrimoniului. România puternică e mai mult decât un deziderat, e un proiect naţional pe care îl construim deja. Restabilirea normalităţii in politica interna a insemnat şi un alt tip de raportare la Constitutie şi la legi.

- Mă bucur să constat că în cazuri importante, pentru cel al Codului Fiscal, a existat disponibilitatea de a se apleca cu atenţie asupra textului legii. Pe de altă parte, două lucruri fundamentale încă lipsesc: dezbaterea şi rigoarea. Legi importante au intrat în atenţia publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau după, ceea ce nu serveşte nici Parlamentului , nici publicului.

- La începutul sesiunii am vorbit despre aşteptarea generală ca legile să fie mai clare şi să nu se schimbe frecvent. Parlamentul trebuie să răspundă acestor aşteptări, prin mai multă dezbatere şi mai multă rigoare.

Despre realizările pe plan extern în anul 2015 

- Anul 2015 recâştigarea normalităţii a însemnat şi demersuri în plan exterior. Mă refer la restabilirea prestigiului României pe plan exterior şi la întărirea parteneriatelor noastre strategice. 2015 a fost un an în care nu doar am confirmat, ci am adâncit şi transpus in acţiuni concrete optiunile majore ale politicii externe.

- Vizitele externe, precum şi primirea în Romania a numeroşi sefi de stat şi de guvern, au avut menirea de a da ţării o voce mai puternică, de a întări relatiile cu aliaţii, de a ne apropia de state din regiune.

- Am avut câteva obiecte clare: consolidarea şi extinderea parteneriatului cu SUA, întărârea parteneriatelor strategice cu statele membre ale Uniunii Europene, ţări precum Franţa, Polonia, Germania, Spania, Marea Britanie şi Turcia, consolidarea raporturilor cu ţări din vecinătate, precum Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

- Din diverse motive, România s-a aflat într-o oarecare izolare în anii anteriori. Am dorit să schimbăm acest lucru, ceea ce explică activitatea mai mare pe plan extern.

- România este o ţară respectată în UE şi in NATO, care e gata să-şi asume responsabilităţi. Am gazduit reuniunea statelor din Europa centrala şi de Est. 

- Recastigarea normalitatii a privit şi romanii din diaspora. Sunt bucuros că promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondenţă a fost respectată. Nu este o lege perfectă, probabil vor fi lucruri de îmbunătăţit, dar esenţial este că există, a venit la timp şi a rezultat din voinţa clasei politice de a respecta promisiunea făcută cetăţenilor.

Iohannis: Cea mai tragică lecţie a anului 2015 se numeşte Colectiv. Concluzia, corupţia ucide

- Se cuvine să ne uităm la lectiile anului 2015 şi la ce îi lipseşte pentru ca România sa fie cu adevărat puternică şi prosperă. Cea mai tragică lecţie a anului 2015 este fireşte Colectiv. Evenimentul care a îndurerat o naţiune întreagă a scos la iveală problemele a multor sisteme, unele perpetuate de ani de zile.

- Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării şi concluzii care trebuie să ne determine să acţionăm şi să fim responsabili. Cea mai dură concluzie este aceea că pur şi simplu corupţia ucide că se pot pierde vieţi nevinovate dacă nu respectăm legi şi reguli şi dacă noi ca societate închidem ochii la încălcarea lor.

Iohannis: Marea miză în 2016 este reconstrucţia încrederii în clasa politică

- Se împlinesc 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva regimului comunism. Acum 26 de ani schimbarea a început la Timişoara. S-au ridicat cu forţa si curajul date de aspiratia spre libertate. Democraţia s-a câştigat cu jertfă de sange.. Se cuvine să nu uităm şi să respectăm acest sacrificiu. Astăzi, cel mai bun mod de a onora acest sacrificiu este să reconstruim încrederea şi să facem altfel de politică. Reconstrucţia încrederii în clasa politică este tema pe care o propun pentru anul 2016. Reconstructia încrederii in institutiile democratice, în actul politic, în partide şi in cei care le reprezintă. Adica în dumneavoastră. 

- Ca mediator între stat şi societate e datoria mea să fac acest lucru, dar greul acestei misiuni revine partidelor. Tocmai înnoirea în materie de idei, practici şi oameni este şansa de a restabili echilibrul politic. Cred într-un sistem în care stânga şi dreapta sunt reprezentate şi nu îmi doresc o politică în care îşi fac loc extremismul, radicalismul.

- Îmi doresc ca românii să perceapă politica ca pe un spaţiu al reprezentării, în care este onorabil şi onorant să participi.

- Anul 2016 va aduce şi alte tipuri de provocări decât cele care ţin de alegerile electorale. Aştept de la noul cabinet o guvernare responsabilă. Acest Executiv se află în faţa unei noi provocări, a unei şanse de a arăta că se pot lua decizii responsabile. Cred că atitudinea responsabilă faţă de banul public şi găsirea unei soluţii eficiente sunt liniile acestui mandat.

- Îmi doresc o creştere economică despre care să nu vorbim în termeni statistici, ci una care să se reflecte în viaţa de zi cu zi, în nivelul de trai al fiecărui român.

- Despre 2015 s-ar putea spune multe, iar peste ani istoricii vor avea perspective diferite. S-ar putea spune că pentru prima dată s-a introdus votul prin corespondenţă, că a fost anul instalării unui nou Guvern. Ceea ce mi-aş dori eu să se spună despre 2015 este altceva: că a fost anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România şi începutul înnoirii clasei politice. Este timpul schimbării. Depinde de noi toţi dacă răspundem la aceste aşteptări ale societăţii. Vă invit să fim împreună în acest demers.

La discursul susţinut de Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere participă şi premierul Dacian Cioloş şi membri ai Cabinetului său, reprezentanţi ai Corpului diplomatic, precum şi şefii unora dintre instituţiile statului.

La şedinţă sunt prezenţi 399 din cei 547 de parlamentari.

Klaus Iohannis împlineşte un an de mandat în 21 decembrie, perioadă în care Parlamentul se va afla deja în vacanţă, astfel încât preşedintele adresează acest mesaj miercuri, chiar înaintea votului asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Discursul de miercuri este al patrulea pe care preşedintele îl susţine în faţa Parlamentului, de la depunerea jurământului şi preluarea mandatului. Prima alocuţiune a avut loc în luna februarie, când preşedintele a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile. A doua oară, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului în luna iunie, prezentând noua Strategie Naţională de Apărare. Al treilea discurs a fost susţinut în faţa parlamentarilor în luna septembrie, când preşedintele a vorbit despre criza refugiaţilor, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali.

Klaus Iohannis le-a promis senatorilor şi deputaţilor, în primul său discurs, că va veni în faţa lor la fiecare început de sesiune parlamentară.

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale în 16 noiembrie 2014, iar în 21 decembrie el a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.