Video Klaus Iohannis, în faţa Parlamentului: Sunt probleme care ţin de coerenţa legilor, care se schimbă de zeci de ori. Un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie - VIDEO

UPDATE - Iohannis, despre criza refugiaţilor: La CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă

- Suntem pentru solidaritate în interiorul UE, suntem solidari cu statele afectate de această criză. Acţionăm în spiritul respectării drepturilor omului. Trebuie să respingem manifestările radicale şi dă dovedim echilibru şi înţelepciune. Nu cred că această criză poate fi rezolvată printr-o abordare birocratică, matematică, ci printr o decizie consensuală, prin dialog deschis.

- Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor în societate, despre educaţie, despre locuri de muncă pe termen lung. Nu cred că între parteneri lucrurile se rezolvă prin impunere. 

- În CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în continuare.

UPDATE - Iohannis: Un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie

- Nu în ultimul rând, pentru mine un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de relaţia cu justiţia. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje în această privinţă v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie răspunde la cererile justiţiei îi poate afecta credibilitatea.

Preşedintele a amintit totodată că a spus că la finele mandatului său îşi doreşte ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupţia să nu mai figureze prima.

"Am spus că la finele mandatului meu îmi doresc ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupţia să nu mai figureze prima. România puternică este nu doar o Românie fără corupţie, ci o Românie în care s-a recâştigat respectul pentru lege", a mai spus şeful statului.

UPDATE - Iohannis:  "Îmi doresc un Parlament puternic şi care să se bucure de încrederea cetăţenilor"

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat, în discursul său, că a constatat probleme legate de coerenţa legislaţiei, precizând că numai în anul 2015 vechiul Cod fiscal a fost modificat de 13 ori, la fel cum au fost modificate de foarte multe ori şi Legea educaţiei, cea privind reforma sistemului de sănătate sau Codul Muncii, unele acte normative fiind modificate de două-trei ori în aceeaşi lună.

- "Vin în faţa dumneavoastră, aşa cum am promis la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a aduce în discuţii probleme pe care le consider relevante. Pornesc de la angajamentele pe care mi le-am asumat şi de la aşteptările pe care le au cetăţenii. Calea pe care am ales-o este cea a dialogului. Am spus şi o voi repeta de câte ori va fi nevoie. Îmi doresc un Parlament puternic şi care să se bucure de încrederea cetăţenilor. Sunt două trăsături care trebuie să definească: o legislaţie de calitate şi raportui funcţionale înctre celelalte instituţii de stat. 

- Am acordat o atenţie deosebită legilor venite la promulgare. În 2015, asupra vechiului Cod fiscal s-a intervenit de 13 ori. Legea educaţiei, cea privind reforma în sănătăte, legea administraţiei şi Codul Muncii au fost modificate la intervale de 2-3 luni sau de 2-3 ori în aceeaşi lună. Am constat că prin două legi distincte, trimise aproape concomitent, s-a modificat acelaşi act normativ. Am văzut un studiu în care 80 la sută dintre români se arătau nemulţumiţi că legile sunt greoaie".

Iohannis: Jumătate din legile adoptate în 2015 sunt ordonanţe. Guvernul să fie responsabil

- În prezent sunt în vigoare aproape 14.000 de legi sau acte normative, iar jumătate din ele sunt acte de aprobare sau respingere a unor ordonanţe simple sau de urgenţă. Această proporţie este un bun indicator al modului în care arată relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă. Legea educaţiei a fost modificată de 26 de ori, legea din domeniul sănătăţii de 114 de ori, Legea administraţiei publice locale - de 38 de ori, Codul Muncii de 28 de ori, iar Legea achiziţiilor publice a fost modificată de 35 de ori. Sunt doar câteva exemple. Acestea nu sunt simple statistici. În spatele cifrelor sunt oameni, sunt concetăţeanii care ne-au ales să îi reprezentăm, elevii care nu ştiu dupa ce manuale vor învăţa şi ce exemene vor da, pacienţii şi medicii, antreprenorii care vor sa investească, dar nu ştiu ce taxe vor plăti şi câte. (...) Oamenii îşi doresc legi mai simple, care să nu se schimbe peste noapte. 

- Marile sisteme publice - educaţia şi sănătatea- au suferit cel mai mult de pe urma acestor schimbări. Cred că felul în care se fac (legile-n.r.), dar mai ales în care se schimbă legile în România este una din sursele profunde ale ineficienţei acestor sisteme. Consecinţa imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament ci, mai grav, a încrederii în lege, în general.

El a mai spus că nu ar folosi la nimic să fie căutaţi vinovaţi pentru această situaţie.

”S-au succedat multe legislaturi, multe guverne, aceste practici s-au perpetuat în timp. Ce putem face astăzi însă este să fim responsabili şi să acţionăm în consecinţă, fiecare în cadrul atribuţiilor, competenţelor şi cu legitimitatea proprie. Nu ne mai putem permite să vorbim despre stabilitate şi predictibilitate legislativă, în timp ce pe fond lucrurile rămân exact la fel. Nu aş dori să ne întâlnim din nou anul viitor sau peste doi ani şi să fac acelaşi bilanţ al modificărilor legislative în domenii cheie. Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară, nu ca o constrângere la adresa executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competenţelor. Să spunem punct şi de la capăt. Acesta poate să fie un moment zero, de la care să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului şi ca fundament al relaţiilor sociale. O legislaţie flexibilă, elaborată în directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi durabilă în timp reprezintă fundamentul oricărui stat de drept şi trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice. Parlamentul poate şi ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare şi sistematizare a legislaţiei din România, care s-o facă mai coerentă, mai stabilă şi mai predictibilă”, a mai spus şeful statului, în discursul susţinut miercuri în Parlament.

Şedinţa celor două Camere, la care participă şi premierul Victor Ponta şi membrii Guvernului, a început la ora 11.09, cu o întârziere de câteva minute faţă de ora prevăzută pentru începerea reuniunii. La şedinţă sunt prezenţi 408 parlamentari, 141 fiind absenţi.

Klaus Iohannis a cerut în 4 septembrie să vină în faţa Parlamentului, printr-o scrisoare adresată preşedinţilor celor două Camere. Potrivit unor surse oficiale, printre temele discursului se vor afla criza refugiaţilor, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali.

Şeful statului va aborda, de asemenea, şi subiectul migraţiei, în contextul crizei refugiaţilor şi al refuzului României de a accepta cotele obligatorii.

Cu câteva ore înainte de discursul său în Parlament, Klaus Iohannis a postat un mesaj pe pagina de Facebook: "Voi merge astăzi în faţa Parlamentului, ocazie cu care voi vorbi despre modul în care arată legislaţia în România, despre schimbările ei frecvente şi cum influenţează funcţionarea statului şi, mai ales, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor".