Klaus Iohannis şi Parlamentul, ping-pong cu legile adoptate. Actele normative trimise de preşedinte la reexaminare/ Câte legi au fost contestate de şeful statului la CCR

Proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea juridică, iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a avut un drum lung până a fi promulgată, pe 19 iulie. La finalul anului, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii acestui proiect de lege. În ianuarie, a venit rândul a 51 de deputaţi din partea USR, PMP, minorităţi şi neafiiaţi să depună obiecţie de neconstituţionalitate la CCR. După ce a trecut din nou prin comisii şi prin cele două Camere ale Parlamentului, proiectul legislativ a ajuns pentru a doua oară pe masa şefului statului. Până ca preşedintele României să se pronunţe, două partide din opoziţie, PNL şi USR, au sesizat judecătorii CCR. După decizia Curţii, pe 7 mai, Iohannis a retrimis Legea înapoi pe masa judecătorilor, ca mai apoi să o trimită la reexaminare în Camera Deputaţilor. După ce a fost plimbat între Parlament, Curtea Constituţională şi Preşedinţie, proiectul a fost, într-un final, promulgat de Klaus Iohannis.

"Am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament. Am trimis sesizări CCR şi am sesizat Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor de contestare, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa legii 304/2004 am epuizat, din păcate toate căile constituţionale, şi prin urmare sunt obligat să promulg această lege", spunea Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută, pe 19 iulie, la Palatul Cotroceni, după promulgarea proiectului legilsativ.

Iniţiativa care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că "hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori".

Una dintre modificările semnificative efectuate de Parlament la Legea 304/2004, promulgată de preşedintele Iohannis, prevede înfiinţarea unei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Alte prevederi ale proiectul stipulează că vechimea procurorilor pentru a fi încadraţi în DNA sau DIICOT creşte la cel puţin opt ani. Totodată, articolul 86 prevede că DNA poate înfiinţa servicii teritoriale prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul conform al secţiei pentru procurori a CSM.

Preşedintele Klaus Iohannis a contestat în această sesiune parlamentară şi proiectele de modificare a Legii 393/2004 privind statutul aleşilor. Ambele proiecte legislative pentru modificarea Legii au fost propuse de parlamentari ai coaliţiei PSD-ALDE şi contestate de şeful statului la Curtea Constituţională. Judecătorii CCR urmează să se propunţe, iar după ce vor trece de votul Parlamentului, cele două proiecte de lege, vor ajunge din nou pe masa lui Iohannis.