Klaus Iohannis va participa, în premieră pentru mandatul lui Cîţu, la şedinţa de Guvern

Preşedintele Klaus Iohannis participă la şedinţa de Guvern, de miercuri, privind asumarea Proiectului „România Educată”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Guvernul îşi va asuma săptămâna viitoare, prin memorandum, ţintele şi obiectivele proiectului „România educată”, urmând să stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi termene pentru implementare, spune preşedintele Klaus Iohannis.

Ultima dată când Iohannis a participat la o şedinţă de Guvern a fost în noiembrie anul trecut, în plină pandemie de coronavirus, când bilanţul se situa în jurul a 10.000 de cazuri noi pe zi. Iohannis a dorit să solicite atunci organizarea în cele mai bune condiţii a alegerilor parlamentare.

Iohannis a spus că proiectul se bazează pe cea mai amplă consultare naţională în domeniul educaţiei din perioada post-decembristă: au fost consultate nu mai puţin de 10.000 de persoane şi peste 150 de organizaţii şi instituţii.

Coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru proiect şi „chiar săptămâna viitoare Guvernul României îşi va asuma prin memorandum ţintele şi obiectivele României educate, urmând să stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi termene pentru implementare”.

Preşedintele a afirmat că a apreciat deschiderea membrilor Parlamentului, inclusiv a celor din opoziţie, pentru colaborare: „educaţia trebuie să fie baza noastră comună de construcţie şi să nu mai aibă culoare politică. Românii aşteaptă mai mult consens pe astfel de teme esenţiale pentru viitorul ţării noastre şi, din păcate, ceea ce am văzut de prea mulţi ani au fost lupte politice sterile care au afectat inclusiv educaţia. Nu mai putem continua aşa dacă vrem ca România să avanseze şi să se dezvolte”.

În cel mai scurt timp se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului, a spus preşedintele.

Potrivit lui Iohannis, finanţarea necesară este asigurată pentru o parte dintre priorităţile şi reformele proiectului, inclusiv prin PNRR: „Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului şcolar prin sprijinirea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare şi cabinete şcolare, mobilarea 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creşe şi servicii complementare de educaţie timpurie, realizarea a 10 centre de învăţământ dual, dezvoltarea unei reţele de şcoli verzi şi formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea online”.

Proiectul „România educată” are un sprijin financiar „istoric”, în valoare de 3,6 miliarde de euro.

Iohannis a anunţat, suplimentar, prin alte fonduri europene, finanţarea cu 400 de milioane de euro renovarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Va fi dezvoltată educaţia timpurie, se menţine clasa pregătitoare şi gimnaziul de la clasa a 5-a la clasa a 8-a, va creşte autonomia şcolilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară.

Schimbări faţă de structura actuală apar la tranziţiile între etapele educaţionale, spune Iohannis: „ne dorim o mai mare flexibilitate şi o centrare a educaţiei pe fiecare elev. Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează şi nu uniformizează. De aceea, deşi Evaluarea Naţională rămâne principalul instrument de certificare a competenţelor la finalizarea gimnaziului şi de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea unităţile de învăţământ şi elevii care doresc, indiferent de rută teoretică, vocaţională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susţină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocaţională, fiind doar o extindere şi către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară şcolilor şi încredere elevilor care în tot acest proces vor avea o susţinere reală în activităţi consecvente de orientare şi consiliere”.

Preşedintele a adăugat că a propus o nouă structură a învăţământului secundar superior: „Unde vor exista trei tipuri de licee: teoretic, vocaţional şi profesional, care vor conferi absolvenţilor, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat. Poate unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului România educată este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilităţile tinerilor de dezvoltare şi de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educaţie şi de a-şi urma ambiţiile atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun”.

Potrivit preşedintelui, va fi eliminată birocraţia şi dacă un elev este la un liceu profesional şi îşi dă seama că nu se regăseşte acolo şi vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocaţional va putea să se transfere în urma unor testări specifice la liceul dorit.

„Noul bacalaureat deschis tuturor şi bazat pe competenţe este o altă componentă importantă a României educate. Îmi doresc examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în societate şi în viaţă, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înţelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetăţenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ”, afirmă Iohannis.

În priveşte funcţionarea colegilor terţiare non-universitare care pot funcţiona în universităţi, dar nu au rang de studii universitare, Iohannis a spus că această formă de învăţământ nu se substituie învăţământului universitar.