Video DECLARAŢIA ZILEI: Klaus Iohannis va sesiza Curtea Constituţională a României şi Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei/ Replica ministrului Toader: Dă indicaţii judecătorilor constituţionali

"Constat chiar de la început că ele (n.r.: legile Justiţiei) nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie. Unele dispoziţii de modificare a legii 303/2004 au fost declarate neconstituţionale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni privind integritatea şi răspunderea magistraţilor contravin Constituţiei. Lege 304/2004 a ajuns la promulgare şi am constat că ridică probleme. Noile reglemetări riscă să blocheze actul de justiţie. Apoi sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. Nici legea 317/2004 nu are o redactare mai fericită căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei, prin mutare de la CSM, la secţii. (...) Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele în materie de democraţie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectare principiilor şi valorilor europene în România", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai anunţat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o reexaminare.

Klaus Iohannis a amintit inclusiv de Ordonnaţa 13, acuzând partidul de guvernământ de asalt asupra Justiţiei.

"Atunci, la începutul anului 2017 au venit cu acea infamă OUG 13. Acea ordonanţă am reuşit s-o oprim împreună. Sute de români de bună credinţă au protestat în stradă pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat în Parlament, iar demersul a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare au determinat foarte multă neîncredere. Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile progesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partwenerilor externi. Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere a Constituţie. Întregul pachet legislativ a fost adoptat, atenţie de Parlament, într-o săptămţnă, şi apoi au foat necesare 4 luni şi trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul dezbaterilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele au fost mai bine fundamente şi dezbătute. Mă refer la Legea 303/2004, 304/2004 şi legea 317/2004", a mai spus Iohannis.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut astăzi o declaratie de presă, la Palatul Cotroceni.

Săptămâna trecută, tot în cadrul unei declaraţii de presă, şeful statului a cerut demisia premierului Viorica Dăncilă. 

Toader, despre demersul lui Klaus Iohannis: Am văzut că dă indicaţii judecătorilor constituţionali

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că demersul preşedintelui de a sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia intra în atribuţiile sale constituţionale, însă a precizat că a observat că "preşedintele României dă indicaţii judecătorilor constituţionali".

"Am văzut din declaraţia preşedintelui, ca şi precedentul preşedinte că dă indicaţii judecătorilor constituţionali să nu se grăbească şi să analizeze corect sesizarea. De unde ai deduce, că sfatul era necesar, era contrariu pentru că judecătorii se grăbeau sau pentru că analizau corect. Eu nu cred că e necesară această îndrumare către judecătorii CCR. În al doilea rând observaţi deciziile pe care Curtea le-a pronunţat cu privire la proiectele acestea de lege că in fiecare dintre ele a făcut referire -CCR - la standardele comisiei de la Veneţia. Prin urmare, eu vă spun ceea ce am mai spus - faptul că atunci când CCR adoptă o deczie, indiferent care este, soluţia, chiar dacă nu are un aviz cerut şi primit de la Comisia de la Veneţia, CCR ţine cont de standardele stabilite de Comisia de la Veneţia", a spus Tudorel Toader.

Solicitat să comenteze afirmaţia preşedintelui Klaus Iohannis conform căreia legile ar putea afecta funcţionarea instanţelor şi ar putea bloca instanţele, Tudore Toader a spus: „Îndemnul meu este următorul: să-l întrebaţi pe Preşedinte de ce şi prin ce se poate produce acest rezultat. Să vină preşedintele să spună articolul X poate să creeze acest rezultat pentru că şi să motiveze. Nu îmi cerţi mie să motivez afirmaţia altcuiva."

Ministrul Justiţiei a spus că afirmaţia şefului statului că s-ar putea rescrie din mers Constituţia nu are acoperire.

„Vă mărturisesc că le-am citit pe internet (declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis-n.r.). De foarte multe ori am spus şi repet următorul lucru: să ne cunoaştem, să ne respectăm limitele de comeptenţă legală şi constituţională. Faptul că preşedintele republicii vrea să sesizeze CCR, Comisia de la Veneţia, intră în limitele de competenţă constituţională ale preşedintelui. Modul în care îşi exprimă public această competenţă depinde de fiecare preşedinte (...). Am văzut şi eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, că este un termen care a fost folosit de-a lungul timpului, ca nu cumva din mers să se rescrie Constituţia. Categoric afirmaţia nu are nicio acoperire. Noi avem o Constituţia din categoria celor clasificate semirigide, adică o Constituţie cu o procedură foarte greoaie de modificat. Constituţia nu se modifică din mers, se revizuieşte după o procedură destul de complicată, riguroasă, care presupune şi ¾ din numărul parlamentarilor, majoritate calificată, după părerea mea greu de atins în această perioadă”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la finalul şedinţei Comisiei speciale privind justiţia.

Tudorel Toader a afirmat că articolele declarate neconstituţionale de CCR au fost de cele de necorelare legislativă, nu de fond.

„Am văzut afirmaţia potrivit căreia pe legile justiţiei au fost necesare trei Decizii ale CCR. Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată şi Curtea se pronunţă de fiecare dată când este sesizată. (...) Curtea a admis în total 22 de soluţii legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dintre ele cele admise ca neconstituţionale sunt de necorelare legislativă şi nu pe fond a reglementării contrare a Constituţiei”, a mai spus ministrul.

Toader a spus că a fost suprins de faptul că preşedintele Klaus Iohannis critică indirect Decizia CCR.

„Am observat că a exprimat preocupare pentru faptul că prin legile cele trei ale justiţiei au fost consacrate instituţii noi. Sigur făcea referire la acea secţie specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistraţi. Aici critica m-a surprins pentru că indirect critică Decizia CCR, care a consacrat constituţionalitatea respectivei soluţii legislative. Prin urmare, are competenţa constituţională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze (...)”, a spus Toader.

Greblă, despre sesizarea lui Iohannis: Preşedintele e obligat să promulge legile justiţiei

Fostul judecător CCR Toni Greblă consideră că hotărârea de miercuri a preşedintelui Klaus Iohannis de a sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia privind legile justiţiei este o decizie politică, nu de verificare a constituţionalităţii acestora. Greblă susţine că Iohannis e obligat să promulge legile.

„Nu aş putea să analizez din punct de vedere juridico-constituţional, în mod sigur este o decizie politică, decizie ce ţine de calendarul poltiic intern, decât de verificarea constituţionalităţii celor trei legi”, a explicat fostul preşedinte CCR, Toni Greblă, pentru MEDIAFAX.

Referitor la Direcţia de Investigare a magistraţilor, fostul magistrat CCR a mai spus că este necesară o structură menită să „elimine presiunea exercitată de procurori asupra judecătorilor”, subliniind totodată că nu există un termen la care Comisia de la Veneţia să emită un aviz la cererea preşedintelui Klaus Iohannis.

„În primul rând, această aşa-zisă structură nouă este deja existentă şi ea funcţionază în cadrul DNA. Acum nu s-a făcut decât să fie luată de la DNA şi dată în competenţa Parchetului General. Măsura este necesară pentru a elimina presiunea sau pos ibila presiune exercitată de procurori din DNA asupra judecătorilor. Oricum e o chestiune de oportunitate, şi nu văd de ce ar putea să comenteze Comisia de la Veneţia. În primul rând, nu e obligată Comisia de la Veneţia să emită un punct de vedere pe examinarea celor trei legi, în al doilea rând, nu este ţinută de niciun termen, astfel încât Preşedintele va trebui să le promulge după ce ele vor fi verificate din punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională. Pe procedură internă, va fi obligat să le promulge, neavând un text care să-i permite să aştepte sine die (fără o dată precisă, n.r.) răspunsul Comisiei de la Veneţia. Nu e un termen legal la care să permită, până la venirea acestui punct de vedere respectiv. Avizul de la Veneţia are caracter absolut consultativ, spre deosebire de celelalte acte pe care le emite Comisia de Veneţia care, odată însuşite de Consiliul Europei, devin obligatorii pentru toate statele membre”, a mai spus fostul judecător.

„Curtea Constituţională s-a pronunţat deja prin examinarea în etapa anterioară a acestei structuri de la nivelul Parchetului General şi a spus că e constituţional opinat că chiar e oportunun. Din acest punct de vedere, preşedintele nu are alte posibilităţi decât, după parcurgerea acestor etape... Sesizarea CCR e o procedură prevăzută de Constituţie. După parcurgerea şi acestor etape, preşedintele este obligat să promulge legile”, a mai spus fostul preşedinte CCR.

Dan Barna: Preşedintele Iohannis confirmă ceea ce USR spune de un an, că aceste legi sunt toxice

Liderul USR, Dan Barna, a declarat, miercuri, că anunţul preşedintelui Klaus Iohannis referitor la legile Justiţiei confirmă ceea ce USR spune de un an de zile că "aceste legi sunt toxice" şi că, de fapt, "atacă statul de drept fără niciun fel de echivoc”.

”Preşedintele Klaus Iohannis ne-a anunţat că va sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia. Sunt două veşti foarte valoroase pentru democraţia din România. Preşedintele Klaus Iohannis este cea mai reprezentativă persoană politică din statul român, fiind ales direct cu aproape 7 milioane de voturi, ceea ce îi dă o legitimitate foarte mare iar faptul că prin aceste decizii preşedintele Iohannis confirmă ceea ce USR spune de un an de zile că aceste legi sunt toxice şi că, de fapt, atacă statul de drept fără niciun fel de echivoc. Începând cu Ordonanţa 13, în Parlament prin modalităţile creative - muzică în Comisia Iordache, protest în faţa plenului pentru blocarea dezbaterilor... Toate aceste elemente au ajuns pe masa preşedintelui, care nu face altceva decât să confirme ceea ce o ţară întreagă vede, că după câştigarea alegerilor cu nişte cartonaşe colorate mincinoase PSD nu a făcut timp de un an şi jumătate altceva decât să atace organizat şi structurat Justiţia română şi să încerce să şi-o subordoneze pe toate căile”, a declarat preşedintele USR, Dan Barna.

El a mai spus că faptul că preşedintele trimite aceste legi înapoi la CCR pentru analiză este un lucru bun.

”De asemenea, faptul că în sfârşit, în mod direct, pentru că a existat şi iniţiativa liberalilor la nivel european, România întreabă Comisia de la Veneţia este un lucru foarte bun, care ne dă încredere şi confirmă faptul că dacă societatea se activează, dacă opoziţia îşi păstrează implicarea activă în protecţia Justiţiei mai există o şansă pentru România şi mai există o şansă ca Justiţia din România să nu devină un breloc la cheremul dlui Dragnea şi al altor condamnaţi penal, dl Vâlcov, care conduc vremelnic statul român”, a adăugat preşedintele USR.