Korodi Attila: UDMR cere doar ca Legea administraţiei locale să respecte obligaţiile internaţionale

Scrisoarea lui Korodi vizează propunerea de reducere a pragului minim de la care folosirea limbilor minorităţilor în administraţie este obligatorie.

„Nu vrem să luăm nimic de la majoritate, nu cerem nimic inedit sau ceea ce nu ni se cuvine. Garantarea drepturilor pentru minorităţi nu înseamnă un drept în minus pentru majoritate. Propunerile legislative ale UDMR pentru folosirea limbilor regionale sau minoritare în administraţia publică sunt formulate în concordanţă cu obligaţiile internaţionale asumate de România prin ratificarea unor documente europene”, a afirmat liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila.

Documentele la care se referă Korodi sunt Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare prin care statul român şi-a asumat obligaţia de a asigura un cadru legal optim pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală.

Liderul de grup al UDMR aminteşte că există critici formulate de Comitetul de experţi care a evaluat situaţia implementării Chartei, iar Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a formulat recomandări privind aplicarea Chartei. „Ataşat adresei am trimis liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi preşedinţilor Comisiilor din partea cărora proiectul de modificare legislativă a UDMR urmează să primească raport, textul deciziei Comitetului de Miniştri al CE, care prevede reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce priveşte folosirea oficială a limbilor minoritare în administraţie, dar şi textul raportului Comitetului de experţi care a evaluat situaţia implementării a Chartei,”, a declarat Korodi Attila.

Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, luni, că reducerea pragului de reprezentare la 15% pentru folosirea limbii materne în administratia locală este un compromis corect şi util.

„Noi, din punctul de vedere al iniţiatorilor, am putea ajunge la un prag de 15% şi vreau să spun că dacă noi am ajunge la un astfel de compromis de 15% faţă de aproape 400 de localităţi, unităţi administrativ-teritoriale (...) care sunt în acest moment sub vigoarea legii de 20%, cu 15% ar intra în plus încă 73-74 de localităţi. Deci, nici vorbă de 2000. Nimeni nu a propus în acest proiect de lege o limbă oficială, ci folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică locală în judeţele în care condiţiile sunt îndeplinite. 15% cred că pentru toată lumea ar fi un compromis corect şi util”, a declarat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR din Camera Deputaţilor a subliniat faptul că legislaţia în vigoare, care reglementează folosirea limbii materne în administraţia publică locală, a fost adoptată în 2001 şi nu a mai fost modificată în sensul obligaţiilor asumate de statul român. „România a fost criticată atât pentru lipsa unor reglementări conforme, cât şi pentru lipsa informaţiilor privind aplicarea drepturilor lingvistice, inclusiv în administraţie. UDMR nu doreşte altceva decât respectarea şi aplicarea legii în conformitate cu standardele europene. În acest sens am elaborat proiectul de modificare a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001”, a conchis Korodi Attila.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a precizat, lunea trecută, că formaţiunea sa nu susţine amendamentele privind scăderea pragului de la care administraţiile locale şi instituţiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii minorităţilor naţionale la 10%, dar nu a exclus scăderea pragului de la 20% la 15%.

„Am avut discuţii cu domnul Kelemen Hunor, foarte principiale, aşezate, şi nu am simţit nicio presiune din partea lui. Am spus că sub nicio formă nu poate fi vorba de 10%. Putem porni discuţia de la 15%, dacă vreodată o vom porni. Eu nu agreez să adoptăm acele amendamente, PSD nu susţine acele amendamente. Dacă nu vor fi acceptate de opinia publică, nu vom putea merge cu ele, este foarte simplu”, a mai spus Dragnea.