Korodi: S-a creat o isterie politică atunci când s-a vorbit de reorganizare

Reorganizarea teritorială a fost o temă care a stârnit critici din partea unora dintre politicienii prezenţi la dezbaterea "Monopolul transilvan - dezvoltarea economică şi retrasarea regiunilor" din cadrul Taberei "Tineretul şi Uniunea Europeană" de la Izvorul Mureşului.

Propunerea PDL de reorganizare administrativă a fost criticată de primarul UDMR al municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care a afirmat că reorganizarea este o chestiune exclusiv politică şi că în România nu interesează pe nimeni argumentele logice.

"Eu am o veste proastă. Noi trăim în România şi în ţara asta nu interesează pe nimeni argumentele logice. Pentru politicienii români este o întrebare de viaţă sau moarte, vor pierde sau vor câştiga alegerile din această reorganizare?", a afirmat Antal Arpad.

El a spus că partidele româneşti nu au nicio şansă de câştig în cele şase judeţe din Transilvania locuite în proporţie considerabilă de maghiari, afirmând că liderii comunităţii maghiare reprezintă "balanţa" în Ardeal.

"Ei nu au nicio şansă în aceste şase judeţe, sunt ale noastre. (…) Cele şase judeţe trebuie să devină două regiuni. În Ardeal noi suntem balanţa, dacă noi facem un pact cu PDL, atunci facem ca Ardealul să fie portocaliu sau dacă facem cu PSD, Ardealul (…) va deveni roşu din verde. Trebuie să facem ca cele şase judeţe să ne rămână nouă", a afirmat Antal Arpad, potrivit traducerii oficiale.

La rândul său, deputatul harghitean Korodi Attila a remarcat faptul că atunci când au avut loc dezbaterile pe tema reorganizării administrativ-teritoriale s-a creat "o isterie politică" din care nu s-a văzut decât problema maghiarilor şi a afirmat că problema reorganizării va fi reluată în toamnă.

"S-a creat o isterie politică, atunci când s-a vorbit de reorganizare. Ar trebui să vorbim despre reorganizarea României cu mai multă înţelegere, dar nimeni nu a văzut decât problema maghiarilor. (…) A fost o dezbatere complicată, pentru care nimeni nu a fost pregătit. Este o dezbatere actuală şi este clar că în septembrie o vom continua", a afirmat Korodi.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita şi al Organizaţiei Teritoriale Ciuc a UDMR, Borboly Csaba, a declarat, la rândul său, că reorganizarea administrativă ar trebui să fie tratată ca o problemă de dezvoltare economică şi a sesizat lipsa de coerenţă şi a unui plan comun în abordarea regionalizării.

"Reorganizarea teritorială este mai mult o problemă de dezvoltare economică şi nu una a etnicităţii. Suntem împrăştiaţi, ne lipseşte coerenţa, fiecare lucrează fără să existe un plan comun şi asta este o problemă. Noi vrem să creăm planuri comune şi să gândim la fel, să lucrăm împreună şi nu pe cont propriu, doar aşa putem ajunge la ceea ce ne-am propus", a spus Borboy.

El a pledat şi în favoarea dialogului cu românii minoritari numeric în Harghita şi Covasna, afirmând că "şi ei trebuie întrebaţi ce vor, în ce regiune sau judeţ vor să trăiască".

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a reiterat faptul că formaţiunea pe care o conduce nu poate fi de acord nici cu propunerea PDL, şi nici cu cea a preşedintelui Traian Băsescu.

"Nu vrem să ne asumăm astfel de variante. Ei spun că noi am pus o piatră în calea reformelor, dar noi credem că avem nevoie de o reorganizare care nu ar schimba dimensiunile etnice ale ţării. Avem nevoie de o reorganizare raţională, gândită bine, care va păstra coeziunea regională, iar deciziile nu vor fi departe de comunitate. Nu trebuie să ne grăbim, nu ne arde casa" a spus Kelemen.

"Această temă se va întoarce, trebuie să vorbim despre asta, este obligaţia noastră să ne ocupăm de ea", a adăugat Kelemen.

UDMR a respins, în 27 iunie, în şedinţa coaliţiei, toate propunerile PDL privind reorganizarea teritorială, astfel că s-a decis amânarea acestui proces, declara pentru corespondentul MEDIAFAX liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Prim-vicepreşedintele PDL Roberta Anastase declara că o comisie a reprezentanţilor coaliţiei urmează să analizeze până în toamnă subiectul regionalizării, în paralel urmând să aibă loc acţiunea guvernamentală de descentralizare.