Kovesi: ICCJ nu a constatat nulitatea actelor procurorului în cazul lui Adrian Năstase

Kovesi subliniază într-un răspuns - remis în 18 septembrie Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor - că Adrian Năstase "nu îşi pierde însă calitatea de făptuitor cu privire la infracţiunile faţă de care se fac cercetări", iar înscrisurile în care au fost consemnate elemente de fapt relevante "nu îşi pierd valabilitatea din punct de vedere al conţinutului lor faptic, ci doar eficienţa juridică de probe în susţinerea acţiunii penale, devenind acte premergătoare începerii urmăririi penale".

"Urmare adresei Dumneavoastră 31/749 din 16 septembrie 2008, prin care ne solicitaţi punctul de vedere cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Adrian Năstase pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000 şi a art. 41 alin. 2 C.pen, şi şantaj, prev. de art. 194 C.pen. rap. la art. 131 din Legea 78/2000, vă comunicăm următoarele: În cuprinsul materialului care v‐a fost înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie se regăsesc copii ale Sentinţei penale nr. 611/18 octombrie 2007 pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Deciziei penale 219/7 aprilie 2008 a Completului de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât considerăm surprinzătoare şi nepotrivite în raport cu oficialitatea demersului afirmaţiile referitoare la «inducerea în eroare» a membrilor comisiei de către procurorii care au întocmit referatul", se arată în răspunsul postat, miercuri, pe site-ul Ministerului Public.

Potrivit acestuia, "în dosarul care îl priveşte pe deputatul Adrian Năstase, anterior începerii urmăririi penale, au fost efectuate acte premergătoare consemnate în conformitate cu prevederile art. 224 alin. 3 C.procedură penală în procesele verbale încheiate la data de 27 ianuarie 2006 în dosarul nr. 10/P/2006, 7 februarie 2006 în dosarul nr. 9/P/2006, 9 iunie 2006 în dosarul nr. 12/P/2006 şi 22 iunie 2006 în dosarul nr. 10/P/2006 (dosarele fiind ulterior reunite), şi care au vizat efectuarea unor verificări ample, incluzând audierea a 24 de persoane, ridicarea a numeroase înscrisuri de la persoane fizice, societăți comerciale şi instituţii publice, realizarea de înregistrări audio autorizate de judecător şi redarea în scris a acestora".

În document se apreciază că "valabilitatea acestor acte premergătoare nu este afectată în nici un mod de nulitatea rezoluţiei prin care s‐a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase, în condiţiile în care ele nu au fost contestate, instanţa nu a dispus refacerea lor şi nu a constatat nicio încălcare a dispoziţiilor procedurale" şi că "elementele de fapt pe care le atestă actele premergătoare menţionate justifică începerea urmăririi penale în scopul de a crea cadrul procesual necesar organelor judiciare pentru a putea administra probele necesare soluţionării cauzei".

"Singurele condiţii prevăzute de lege pentru începerea urmăririi penale sunt existenţa unei sesizări legale şi inexistenţa vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C.pr.pen., măsura procesuală putând fi dispusă fie imediat după sesizare, fie după efectuarea unor verificări prealabile, în vederea culegerii de date care să ateste existența unui minim de indicii cu privire la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Referitor la mijloacele de probă administrate ulterior începerii urmăririi penale, nu există niciun temei pentru înlăturarea conţinutului faptic pe care îl atestă, în condiţiile în care nu a fost constatată nicio încălcare a normelor legale cu prilejul administrării lor de natură a atrage nulitatea absolută în condiţiile prevăzute art. 197 alin. 2 C.pr.pen", afirmă Kovesi în răspunsul către Comisia juridică a Camerei.

În opinia sa, din moment ce instanţa a constatat nulitatea începerii urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase, "efectul este că aceste acte trebuie considerate ca fiind întocmite în afara procesului penal, dar în timpul unei cercetări penale demarate în urma sesizării legale a organului judiciar, consecinţa directă fiind valorificarea lor ca acte premergătoare, pentru a stabili dacă există suficiente indicii pentru a justifica începerea urmăririi penale".

Totodată, procurorul general apreciază că, prin hotărârea instanţei, "nu s‐a constatat nulitatea rezoluţiilor prin care s‐a dispus începerea urmăririi penale împotriva altor persoane, astfel încât nu pot fi înlăturate mijloacele de probă administrate în aceste cauze, care conţin la rândul lor suficiente elemente pentru a justifica cererea de începere a urmăririi penale".

Ministerul Public face observaţii legate de "limitele nulităţilor constatate în cauză de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, efectele nulităţilor ca sancţiuni de drept procesual penal şi instituţia începerii urmăririi penale, precum şi în legătură cu diferenţele existente între actele premergătoare începerii urmăririi penale şi probele administrate după acest moment procesual".

Comisia juridică a decis, marţi, să-i scrie din nou procurorul general Codruţa Kovesi pentru ultimele două dosare primite vizându-l pe Adrian Năstase, prin care solicită noi precizări cu privire la probele administrate.