Kulyk: Motivele amânării vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev persistă din vina României

Rep.: În urmă cu şase luni, când am mai vorbit despre acest subiect, nu aveaţi un termen limită pentru rezolvarea problemelor. Acum aveţi un termen limită?

M.K.: Deja am ratat un termen limită. Cred că este o problemă pe care ar fi trebuit să o rezolvăm de ani de zile. Deci trebuie să intensificăm eforturile.

Rep.: Ne-am îndepărtat de întrebarea iniţială. Vorbeam despre motivele care au determinat amânarea vizitei preşedintelui Băsescu. Unul dintre motive, l-aţi explicat, legat de Tratatul privind micul trafic. Celălalt spuneaţi că este legat de Comisia prezidenţială. Care sunt problemele nerezolvate în ceea ce priveşte reunirea Comisiei prezidenţiale?

Avertismentul unui oficial polonez pentru Trump: Eventuala recunoaștere a pretențiilor Rusiei ar fi o „greșeală istorică”

Războiul din Ucraina, ziua 1138. Trei răniți și explozii auzite la Kiev pe fondul unui atac masiv cu rachete rusești / Un oficial american susține că acordul privind mineralele a fost perturbat de cei care „au mâna în casă

M.K.: Da, este vorba despre Comisia prezidenţială care nu s-a putut întruni la momentul stabilit deoarece două comitete ale acestei comisii – comitetul pentru probleme de cultură, educaţie, minorităţi naţionale şi informare publică, precum şi comitetul pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă – nu s-au întâlnit.

Începând din februarie, miniştrii de resort din Ucraina – Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului – au invitat de mai multe ori omologii români la Kiev, la cea de-a doua întâlnire. Au fost invitaţii în martie, aprilie, iunie dar din cauza programului încărcat, invocat de partea română, acestor invitaţii li s-a răspuns cu propuneri de amânare pentru o dată ulterioară.

Rep.: Deci nu s-au întâlnit din februarie până acum?

M.K.: Nu, deoarece omologii (români, n.red.) nu au avut timp. Acum cea mai recentă propunere a fost de a amâna până în cea de-a treia decadă a lunii septembrie întâlnirea comitetului pe probleme de mediu. Ministrul Filipciuc, în calitate de preşedinte al comitetului din partea Ucrainei, a propus datele de 25 sau 29 septembrie ca posibile zile.

În ceea ce priveşte comitetul pe probleme de cultură şi minorităţi, a fost o propunere din partea română de amânare până în prima decadă a lunii octombrie. Deci vom face propuneri de date în această perioadă.

Trebuie să spun că aceste amânări par ciudate, mai ales că agenda discuţiilor a fost convenită în primăvară. Deci, cu tot respectul cuvenit faţă de programul încărcat al unui ministru, cred că trebuie să încerce să facă eforturi pentru a găsi una sau două zile ca să participe la aceste întâlniri.

Rep.: Ţinând cont de ceea ce spuneţi, pare că vizita (preşedintelui român, n.red.) nu va avea loc anul acesta

M.K.: Aşa cum am spus, vă las pe dumneavoastră să vă pronunţaţi asupra acestui lucru…

Vedeţi, acestea sunt propunerile noastre cu răspunsurile că sunt prea ocupaţi şi ne roagă să reprogramăm (n.red. ambasadorul a prezentat mai multe documente în limba ucraineană precizând că este vorba despre propuneri făcute de Kiev şi refuzurile aferente) .

Vom vedea… Acum în ceea ce priveşte vizita, este campanie electorală prezidenţială aici, în România, este campanie şi în Ucraina. Eu nu m-aş pronunţa asupra programului celor doi şefi de stat în astfel de perioade. Haidem să încercăm să coordonăm programele miniştrilor responsabili în aceste două comitete. După ce se vor întâlni cele două comitete, vom începe să discutăm şi despre data unei întâlniri între şefii de stat.

Rep.: MAE a anuntat ca aşteaptă răspunsul Ucrainei la o serie de observaţii şi întrebări cu privire la faza a II-a a proiectului Bîstroe transmise Ucrainei la 3 august, Bucureştiul cerând de asemenea Kievului, la acea dată, modificarea studiului de impact pentru a se ţine cont de aceste observaţii. Care este raspunsul autoritatilor ucrainene? Exista vreun răspuns?

M.K.: Cred că după prezentarea impactului asupra mediului de către partea ucraineană, în toamna anului trecut, avem o serie de dezvoltări pozitive în cadrul Convenţiei Espoo. În iunie am avut o serie de dezbateri publice la Tulcea, în iulie au avut loc consultări bilaterale în cadrul Convenţiei Espoo. Deci, procesul constant de îndeplinire a tuturor cerinţelor Convenţiei merge conform programului prestabilit.

Problema pe care o menţionaţi se află în protocolul consultărilor bilaterale, unde s-a stabilit că România va trimite întrebări, observaţii în formă scrisă până cel mai târziu la 3 august, iar partea ucraineană va răspunde de asemenea în formă scrisă.

Am primit, într-adevăr, din partea română o listă de întrebări. Le-am trimis experţilor. Experţii le citesc şi un răspuns scris va fi pregătit.

Dar, iată, aceasta este lista de întrebări. Sunt 16 pagini, comentarii, explicaţii, formule matematice…iar consultările au avut loc la 15 iulie şi a durat până la 3 august formularea observaţiilor scrise, deci vă puteţi imagina cât va dura până va fi gata răspunsul. Dar cu siguranţă va veni răspunsul. (…) Este important că ambele părţi au ales cadrul potrivit şi sunt sigur că foarte curând problemele vor fi eliminate cel puţin de pe agenda politică.

Kulyk a spus că vizita preşedintelui Băsescu, programată la începutul acestui an, a fost amânată din cauza lipsei unui acord asupra Tratatului privind micul trafic la frontieră, precum şi deoarece, din cauza agendei încărcate invocate de miniştrii români cu atribuţii în domeniu, nu s-a întrunit Comisia mixtă prezidenţială, pas premergător întrevederii dintre cei doi şefi de stat.

Diplomatul a explicat că una dintre neînţelegerile dintre România şi Ucraina este includerea în tratat a unei prevederi referitoare la posibilitatea de şedere timp de 90 de zile într-un interval de şase luni. Kulyk a spus că partea română nu este de acord cu impunerea unui termen de şase luni, ceea ce din perspectivă ucraineană ar constitui o discriminare, deoarece ar face posibil, practic, ca anumiţi cetăţeni să locuiască de facto într-un alt stat.

Pe de altă parte, Kulyk spune că o altă problemă o constituie faptul că România doreşte includerea în tratat a unei liste care să cuprindă inclusiv consulate româneşti a căror deschidere nu a fost aprobată de Kiev.

Pe de altă parte, referindu-se la Comisia mixtă prezidenţială, ambasadorul a declarat că cele două comitete care nu s-au întâlnit sunt cele pentru minorităţi şi protecţia mediului. Kulyk susţine că miniştrii de resort ucraineni, în calitate de preşedinţi din partea ucraineană ai comitetelor, i-au invitat pe omologii români pentru discuţii la Kiev de mai multe ori în lunile februarie, martie şi iunie, răspunzându-li-se de fiecare dată de către partea română cu rugăminţi de amânare din cauza programului încărcat.

În acest context, ambasadorul a refuzat să se pronunţe cu privire la eventualitatea unei vizite a preşedintelui Băsescu în Ucraina în acest an, declarând că, mai ales în contextul în care ambele ţări sunt în campanie electorală prezidenţială, este mai bine să fie rezolvate toate problemele de pe agendă, urmând ca apoi să fie stabilită şi o dată pentru o întrevedere la nivel de şefi de stat.

Pe de altă parte, ambasadorul, care a acordat interviul în contextul sărbătoririi, la 24 august, a Zilei Naţionale a Ucrainei, a menţionat o serie de manifestări culturale care vor avea loc la Bucureşti şi la Suceava cu această ocazie. El a ţinut de asemenea să reamintească în acest context istoria comună bogată a celor două popoare.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă integral interviul acordat de ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markyian Kulyk:

Reporter: La 24 august, Ucraina sărbătoreşte ziua sa naţională. Care este semnificaţia acestei zile pentru Ucraina? Ce activităţi organizaţi în Romania pentru a marca ziua naţională a Ucrainei?

Markiyan Kulyk: Este o zi specială în istoria poporului ucrainean. Este un punct de cotitură în lupta pentru independenţă, un moment care a fost cu succes implementat, care a venit după mai multe încercări eşuate în ultimul secol.

În urmă cu 18 ani, Parlamentul Ucrainei a adoptat actul de independenţă al Ucrainei, care a fost susţinut la referendum de circa 90 % dintre ucraineni. Este o zi pentru unitatea poporului ucrainean, o zi de referinţă pentru a analiza noi perspective, noi scopuri.

Este şi o zi în care încercăm să prezentăm Ucraina restului lumii, să avem evenimente speciale care să demonstreze cât mai bine care este Ucraina modernă din zilele noastre, care dunt gândurile şi atitudinea oamenilor (…) Este şi o zi pentru care organizăm o serie de evenimente, inclusiv aici, în România şi nu numai la Bucureşti, ci şi la Suceava, unde avem un consulat general care pregăteşte o serie de evenimente.

Dar principalele evenimente vor fi la începutul lunii septembrie.

Respectăm obiceiul ţării gazdă, ştiind că cel mai probabil 24 august este punctul de vârf al vacanţei de vară, mai ales la Bucureşti. Aşa că principalele evenimente sunt amânate până la începutul lunii septembrie.

Vom avea un concert pentru Ziua Independenţei Ucrainei, la 8 septembrie, concert susţinut de ansamblul Kyiv Soloists. Fostul lor dirijor, Bohodar Kotorovych, a decedat din nefericire în vara acestui an, în iulie. Dar ei vor veni oricum în septembrie. Vor interpreta muzică clasică. Vor interpreta Mozart, Ceaikovski, Enescu. Vedeţi, nu este doar o întâmplare, fostul lor dirijor, Bohodar Kotorovych, a fost şi un foarte cunoscut violonist şi a fost laureat al Festivalului George Enescu, aici la Bucureşti, în 1967.

Orchestra Kyiv Soloists a fost înfiinţată în urmă cu zece ani, dar este prima oară când vor veni la Bucureşti, la 8 septembrie, şi cel mai probabil a doua zi vor cânta la Braşov.

Concertul va fi urmat de o recepţie diplomatică, iar în paralel vom avea şi două expoziţii la Centrul Cultural al Ucrainei la Bucureşti. Una va fi dedicată explorării spaţiului, modului în care Ucraina a participat la diversele proiecte de explorare cosmică, posibilităţile hi-tech în acest domeniu (…) Cealaltă expoziţie va fi dedicată cărţii, vor fi diverşi autori, în mod special scriitori şi poeţi ucraineni.

Vor fi probabil deschise de pe 10 septembrie până la sfârşitul lunii.

Rep.: Cum aţi caracteriza evoluţia istorică a relaţiilor dintre România şi Ucraina? Din câte ştiu, România a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa Ucrainei.

M.K.: Cred că dacă vorbim de relaţia istorică a Ucrainei cu România, nu vorbim doar de ultimii 18 ani. Noi am fost vecini…popoarele român şi ucrainean au locuit alături timp de secole. Există personaje ucrainene celebre a căror existenţă este strâns legată de România. De exemplu, faimosul hatman Mazepa, care este înmormântat la Galaţi (…) Există foarte multe legături între ţările noastre.

Inclusiv acum, în vremurile moderne, în ultimii 18 ani, relaţiile dintre ţările noastre au fost complexe. Aş spune că perioadele de dialog intensiv au fost uneori întrerupte de perioade în care problemele au copleşit contactele, mai ales în anumite domenii.

Dar, în general, sunt destul de sigur că suntem cu toţii martorii unor intenţii sincere ale ambelor părţi de a dezvolta relaţii prieteneşti şi apropiate. Şi sunt de asemenea destul de sigur că acum avem oportunităţi suplimentare, iar problemele dintre ţările noastre sunt probabil un lucru care există mai mult pe agenda publicului, a mass-media, decât în relaţiile adevărate dintre statele noastre.

Avem o mulţime de proiecte noi în domeniile economic, cultural. (…) Am revigorat relaţiile dintre Parlamente odată cu vizita preşedintelui Grupului de prietenie cu România din Legislativul ucrainean (Boris Tarasyuk, n.red.), prin stabilirea unui grup de prietenie similar în Parlamentul român. Aşteptăm noi întâlniri.

Rep.: Spuneţi că problemele sunt mai mult pe agenda presei decât în relaţiile oficiale. Totuşi, recent, a avut loc în Parlamentul de la Kiev o sesiune comună a mai multor comitete parlamentare dedicată relaţiilor cu România şi la care presa nu a avut acces. Dumneavoastră aţi fost prezent. Ce s-a discutat acolo? S-a luat vreo hotărâre? Ce concluzii s-au tras?

M.K.: Tocmai la acest lucru mă refeream când vorbeam despre revigorarea relaţiilor parlamentare.

A fost o întâlnire între preşedinţii grupului de prietenie şi a comitetelor parlamentare relevante (…) a fost vorba de 8 comitete care au cuprins toată sfera relaţiilor externe. Este vorba despre încă o dovadă a importanţei pe care parlamentarii şi în general societatea ucraineană o acordă dezvoltării relaţiei cu România.

Discuţia a fost foarte interesantă şi aş spune că atât ceea ce s-a vorbit, cât şi deciziile luate au fost în sensul că dezvoltarea relaţiei bilaterale cu România trebuie să se înscrie printre priorităţile de prim rang ale politicii externe a Ucrainei.