Kulyk: Motivele amânării vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev persistă din vina României

Rep.: În urmă cu şase luni, când am mai vorbit despre acest subiect, nu aveaţi un termen limită pentru rezolvarea problemelor. Acum aveţi un termen limită?

M.K.: Deja am ratat un termen limită. Cred că este o problemă pe care ar fi trebuit să o rezolvăm de ani de zile. Deci trebuie să intensificăm eforturile.

Rep.: Ne-am îndepărtat de întrebarea iniţială. Vorbeam despre motivele care au determinat amânarea vizitei preşedintelui Băsescu. Unul dintre motive, l-aţi explicat, legat de Tratatul privind micul trafic. Celălalt spuneaţi că este legat de Comisia prezidenţială. Care sunt problemele nerezolvate în ceea ce priveşte reunirea Comisiei prezidenţiale?

M.K.: Da, este vorba despre Comisia prezidenţială care nu s-a putut întruni la momentul stabilit deoarece două comitete ale acestei comisii - comitetul pentru probleme de cultură, educaţie, minorităţi naţionale şi informare publică, precum şi comitetul pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă - nu s-au întâlnit.

Începând din februarie, miniştrii de resort din Ucraina - Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului - au invitat de mai multe ori omologii români la Kiev, la cea de-a doua întâlnire. Au fost invitaţii în martie, aprilie, iunie dar din cauza programului încărcat, invocat de partea română, acestor invitaţii li s-a răspuns cu propuneri de amânare pentru o dată ulterioară.

Rep.: Deci nu s-au întâlnit din februarie până acum?

M.K.: Nu, deoarece omologii (români, n.red.) nu au avut timp. Acum cea mai recentă propunere a fost de a amâna până în cea de-a treia decadă a lunii septembrie întâlnirea comitetului pe probleme de mediu. Ministrul Filipciuc, în calitate de preşedinte al comitetului din partea Ucrainei, a propus datele de 25 sau 29 septembrie ca posibile zile.

În ceea ce priveşte comitetul pe probleme de cultură şi minorităţi, a fost o propunere din partea română de amânare până în prima decadă a lunii octombrie. Deci vom face propuneri de date în această perioadă.

Trebuie să spun că aceste amânări par ciudate, mai ales că agenda discuţiilor a fost convenită în primăvară. Deci, cu tot respectul cuvenit faţă de programul încărcat al unui ministru, cred că trebuie să încerce să facă eforturi pentru a găsi una sau două zile ca să participe la aceste întâlniri.

Rep.: Ţinând cont de ceea ce spuneţi, pare că vizita (preşedintelui român, n.red.) nu va avea loc anul acesta

M.K.: Aşa cum am spus, vă las pe dumneavoastră să vă pronunţaţi asupra acestui lucru...

Vedeţi, acestea sunt propunerile noastre cu răspunsurile că sunt prea ocupaţi şi ne roagă să reprogramăm (n.red. ambasadorul a prezentat mai multe documente în limba ucraineană precizând că este vorba despre propuneri făcute de Kiev şi refuzurile aferente) .

Vom vedea... Acum în ceea ce priveşte vizita, este campanie electorală prezidenţială aici, în România, este campanie şi în Ucraina. Eu nu m-aş pronunţa asupra programului celor doi şefi de stat în astfel de perioade. Haidem să încercăm să coordonăm programele miniştrilor responsabili în aceste două comitete. După ce se vor întâlni cele două comitete, vom începe să discutăm şi despre data unei întâlniri între şefii de stat.

Rep.: MAE a anuntat ca aşteaptă răspunsul Ucrainei la o serie de observaţii şi întrebări cu privire la faza a II-a a proiectului Bîstroe transmise Ucrainei la 3 august, Bucureştiul cerând de asemenea Kievului, la acea dată, modificarea studiului de impact pentru a se ţine cont de aceste observaţii. Care este raspunsul autoritatilor ucrainene? Exista vreun răspuns?

M.K.: Cred că după prezentarea impactului asupra mediului de către partea ucraineană, în toamna anului trecut, avem o serie de dezvoltări pozitive în cadrul Convenţiei Espoo. În iunie am avut o serie de dezbateri publice la Tulcea, în iulie au avut loc consultări bilaterale în cadrul Convenţiei Espoo. Deci, procesul constant de îndeplinire a tuturor cerinţelor Convenţiei merge conform programului prestabilit.

Problema pe care o menţionaţi se află în protocolul consultărilor bilaterale, unde s-a stabilit că România va trimite întrebări, observaţii în formă scrisă până cel mai târziu la 3 august, iar partea ucraineană va răspunde de asemenea în formă scrisă.

Am primit, într-adevăr, din partea română o listă de întrebări. Le-am trimis experţilor. Experţii le citesc şi un răspuns scris va fi pregătit.

Dar, iată, aceasta este lista de întrebări. Sunt 16 pagini, comentarii, explicaţii, formule matematice...iar consultările au avut loc la 15 iulie şi a durat până la 3 august formularea observaţiilor scrise, deci vă puteţi imagina cât va dura până va fi gata răspunsul. Dar cu siguranţă va veni răspunsul. (...) Este important că ambele părţi au ales cadrul potrivit şi sunt sigur că foarte curând problemele vor fi eliminate cel puţin de pe agenda politică.