Lazăr Comănescu, propus la conducerea MAE

Potrivit comunicatului, şeful Executivului a solicitat preşedintelui să dispună măsurile necesare în vederea emiterii decretului prezidenţial pentru numirea lui Lazăr Comănescu în funcţia de ministru al afacerilor externe, în conformitate cu prevederile art.85 alin.(2) din Constituţia României, republicată.

În cazul în care nominalizarea lui Comănescu va fi acceptată de şeful statului, fostul ambasador la UE va deveni al treilea ministru de Externe din actuala legislatură. Predecesorii săi au fost Mihai Răzvan Ungureanu şi Adrian Cioroianu.

BIOGRAFIE:

Lazăr Comănescu s-a născut la Horezu, în judeţul Vâlcea, la 4 iunie 1949, este căsătorit şi are o fiică.

A absolvit în 1972 Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ Exterior, fiind totodată absolvent al Cursului de civilizaţie şi limba franceză contemporană a Universităţii Sorbona. Este doctor în relaţii economice internaţionale, iar în perioada 1995 - 1998 a fost profesor asociat la Academia de Studii Economice. Este de asemenea membru al Consiliului Consultativ Ştiinţific al Institutului European din România, membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului Român de Studii Internaţionale, membru fondator al Forumului Europei Centrale - Varşovia şi a fost distins în 2000 cu Ordinul serviciul credincios în grad de mare ofiţer.

Este autor de cursuri şi manuale universitare printre care "Economia Mondială", "Tehnicile tranzacţiilor economice internaţionale" şi "Dicţionar de relaţii economice internaţionale". S-a remarcat de asemenea şi prin materiale publicate în numeroase reviste româneşti şi străine.

În 1972, după absolvirea facultăţii, şi-a început cariera de diplomat în Ministerul român de Externe, până în 1982 activând în Departamentul Organizaţii Economice Internaţionale.

În perioada 1982 - 1990, a fost lector universitar la catedra de relaţii economice internaţionale, Academia de Studii Economice, Bucureşti.

După Revoluţie, a devenit consilier la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană - Bruxelles iar din 1993 a ocupat funcţia de ministru-consilier, la aceeaşi misiune.

În perioada 1994-1995 a fost director al Direcţiei Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, ulterior fiind secretar de stat în MAE timp de trei ani. În perioada 1998 - 2001 a fost şef al Misiunii României pe lângă NATO şi UE, având rang de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar. Următorii şase ani i-a petrecut în funcţia de şef al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană. În anul 2007 a devenit reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.

Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, anunţa, la începutul lui septembrie, că Lazăr Comănescu îşi încheie mandatul la Bruxelles şi preciza că a stabilit împreună cu preşedintele Băsescu următorul ambasador. Preşedintele Traian Băsescu a semnat la 20 decembrie 2007 decretele de rechemare a lui Mihnea Motoc din calitatea de ambasador al României la ONU, iar pe Lazăr Comănescu din postul de reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. Mihnea Motoc a fost propus pentru a prelua postul de ambasador al lui Lazăr Comănescu.

Lazăr Comănescu declara, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, în septembrie 2007, că este şi rămâne un diplomat de carieră, adăugând că a fost un "beneficiar al soartei", fiind implicat în realizarea celor mai importante obiective ale României în decursul timpului.
 
"Reprezentanţa pe lângă Uniunea Europeană este extrem de solicitantă, dar în acelaşi timp oferă şi extrem de multe satisfacţii în plan profesional", a spus ambasadorul Comănescu. "O spun cu mândrie şi nu exagerez deloc. Probabil că am fost un beneficiar al soartei, fiind implicat în toată această perioadă în procesele care au condus la realizarea celor mai importante obiective ale României aş spune de-a lungul istoriei, nu numai în ultimii ani", a apreciat Lazăr Comănescu, precizând că se referă la aderarea României la NATO şi UE.

Întrebat, la acea dată, ce va face după încheierea mandatului său, Comănescu a răspuns: "Sunt diplomat de carieră şi rămân diplomat de carieră. Mi-a plăcut întotdeauna sau, mai degrabă spus, sunt adeptul lucrului bine făcut. Şi ca un lucru să fie bine făcut trebuie să ştii să îl faci".

"Sunt multe lucruri pe care le-aş fi putut face mai bine şi îmi propun ca şi în continuare să fac parte dintre aceia care susţin că diplomaţia este una dintre cele mai interesante profesii şi nobile în acelaşi timp şi ţin foarte mult la această profesie", a adăugat el.

"Vreau să ştiţi că reprezentanţii, ambasadorii sunt numiţi de către şefii statului, iar asta se întâmplă în orice altă ţară, şi cel care decide asupra duratei mandatului unui şef de misiune este şeful statului. Sigur, există aşa, o cutumă - nu numai la noi, ci şi în alte ţări - durata unei misiuni într-un post sau altul este de numărul a patru-cinci ani. Iată, am intrat în al şaptelea an de când sunt reprezentant permanent - întâi am fost şeful misiunii României la UE, apoi reprezentant permanent - sunt un funcţionar public care se supune rigorilor acestui sistem", a spus ambasadorul.

Adrian Cioroianu a anunţat, vineri seară, că şi-a prezentat demisia de onoare din funcţia de ministru de Externe, ca urmare a cazului lui Claudiu Crulic, românul care a fost arestat în Polonia la 10 octombrie 2007 şi a decedat la 18 ianuarie 2008, după ce autorităţile poloneze l-au eliberat din închisoare, în scopul internării într-un spital, condiţia sa fizică fiind precară din cauza grevei foamei. Mandatul lui Cioroianu a durat un an.