Lăzăroiu: Considerarea campaniilor de presă drept factor de vulnerabilizare este justificată

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu consideră justificată introducerea campaniilor de presă drept factor care vulnerabilizează siguranţa naţională, se arată într-un material publicat de ziarul "Gândul".

Lăzăroiu oferă două exemple ipotetice:

"Să zicem că un jurnalist, nu contează de la ce ziar, are o afacere cu echipamente de telecomunicatii speciale şi scrie articole sau editoriale în avantajul afacerii sale. Aici nu e doar un conflict de interese, pentru că, dacă influenţează prin campania pe care o duce o decizie de achiziţionare care ţine de siguranţa naţională, şi decizia va fi proastă. Atunci avem un risc. Sunt cazuri de campanii de presă care pot fi un risc pentru siguranţa naţională, nu e vorba despre toate campaniile de presă în general", a declarat Lăzăroiu, pentru Gândul.

"Deşi nu i-a pronunţat numele, el a făcut aluzie lui Bogdan Chireac, a cărui firmă a făcut afaceri de milioane de euro cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)", scrie "Gândul".

Lăzăroiu a mai dat un exemplu:

"Un patron de presă care critică Guvernul sau unii miniştri pentru că vrea să îi intimideze ca să-şi plaseze oamenii lui la conducerea unor agenţii care se ocupă de resurse minerale sau alte resurse strategice pentru că vrea sa aibă monopol economic asupra lor".

"Presa a relatat despre interesele în domeniu ale lui Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu, chiar dacă oficialul de la Cotroceni a refuzat să-i nominalizeze pe cei doi", scrie "Gândul".

Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT.

Potrivit documentului transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional.