Lăzăroiu: Informaţiile date de directorul FMI, inexacte; FMI ceruse reducere 20% a sectorului bugetar

El a opinat totodată că declaraţia lui Dominique Strauss-Kahn a fost "uşor ideologizată" şi că a fost făcută "mai degrabă" pentru Franţa, el susţinând că actualul şef al FMI ar intenţiona să candideze la Preşedinţia Franţei.

Întrebat, într-o emisiune a TVR1, depre declaraţia directorului general al Fondului Monetar Internaţional - conform căreia FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor -, Sebastian Lăzăroiu a afirmat că aceasta "n-a creat un confort din punct de vedere al comunicării".

"Şi, în general, şi noi am fost surpinşi de această declaraţie", a spus el, precizând că există în acest moment un text de scrisoare agreat de autorităţile române cu FMI, făcut public acum 10 zile, care conţine planul de restructurare având, ca piloni principali, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

"Au fost, cred, nişte inexactităţi în declaraţiile şefului FMI, primul lucru, trebuie spus, că propunerea, soluţia cu care a venit FMI şi care a fost discutată de Guvern a fost următoarea: creşterea TVA de la 19% la 24%, creşterea cotei unice de la 16% la 20% şi reducerea sectorului bugetar cu 20%. Deci disponibilizări (...) Guvernul a venit cu cealaltă variantă, s-au discutat cele două şi au căzut ambele părţi de acord asupra celei de a doua. S-a căzut de acord că o creştere a taxelor împovărează foarte mult economia, sufocă sectorul privat şi nu ne ajută să ieşim din situaţia în care suntem", a continuat el.

Solicitat să facă un comentariu privind faptul că acesta ar fi "o ieşire ciudată" a unei organizaţii considerate foarte rece şi tehnică, Lăzăroiu a spus: "Nu ştiu, probabil că sunt şi alte dedesubturi; bun, nu ştiu dacă e un fapt de notorietate, dar directorul FMI, din câte ştim noi, intenţionează să candideze la Preşedinţia Franţei, declaraţia a fost făcută pe un post de televiziune francez, cred că a fost mai degrabă pentru Franţa şi era o declaraţie uşor ideologizată, mai apropiată de stânga şi a folosit exemplul României. Dar, repet, informaţiile pe care le-a dat sunt inexacte, pentru că există o scrisoare, FMI a agreat acest plan şi propunerea cu care ei au venit a fost reducerea cu 20% a sectorului bugetar, creşterea TVA şi a cotei unice", a mai spus el.

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat, la postul de televiziune France 2, că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţoionarilor.

"Guvernul român ne-a spus: Vom tăia 20 - 25% din salariile funcţionarilor. Noi am spus nu, nu luaţi această măsură dacă vreţi să faceţi economii, măriţi impozitele şi mai ales impozitele pentru cei mai bogaţi. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Şi acesta este adevărul: Guvernul decide întotdeauna, nu FMI. Noi spunem doar: Asta e situaţia şi care e drumul de urmat pentru a vă reveni. Guvernul propune măsurile, guvernul român le-a ales", a spus directorul FMI, potrivit postului de radio RFI, care citează France 2.

Strauss-Kahn lasă astfel de înţeles că oficialii FMI au propus Guvernului să renunţe la cota unică şi să treacă la impozitare progresivă, cu taxe mai înalte pentru populaţia cu venituri mai mari.

Directorul FMI a participat joi seară la emisiunea "A vous de juger", unde a a fost întrebat de moderatoarea emisiunii, jurnalista Arlette Chabot, dacă îşi va depune candidatura la următoarele alegeri prezidenţiale din Franţa. Dominique Strauss-Kahn a evitat să confirme dacă intenţionează să îşi depună candidatura la preşedinţia Franţei.

"Am un cap micuţ şi nu mă pot gândi la mai multe lucruri deodată", a glumit Strauss-Kahn, evitând astfel un răspuns clar la întrebarea moderatoarei. Presa franceză îl dă pe Strauss Kahn ca principal contracandidat al lui Nicolas Sarkozy în 2012.

În replică, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a afirmat că FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% şi a cotei unice la 20%, măsuri care ar fi afectat întreaga populaţie, şi că nu înţelege cum aceste impozite ar taxa mai mult doar persoanele bogate.

Guvernul a preferat să evite soluţia FMI, prin care taxele erau majorate concomitent cu reducerea salariilor, şi să nu taxeze suplimentar mediul de afaceri, periclitând reluarea creşterii economice, considerând că bogaţii vor fi taxaţi pentru proprietăţi şi produse de lux, a afirmat premierul Boc. El a răspuns astfel la solicitarea presei de a comenta declaraţia directorului general al Fondului Monetar Internaţional.

"Opţiunea FMI a fost TVA de 24%, cotă unică de 20% şi reducerea salariilor cu 20%. Faţă de această opţiune, am ales să reducem cheltuielile bugetare fără a creşte taxele, pentru că o impozitare suplimentară a mediului de afaceri ar afecta şansele de reluare a creşterii economice. Am ales răul cel mai mic", a spus Boc.

El a arătat că şi bogaţii vor fi taxaţi prin impozitarea suplimentară a persoanelor care deţin mai multe proprietăţi, precum şi prin introducerea de accize la produsele de lux.

Săptămâna trecută, şeful misiunii de evaluare Fondului în România, Jeffrey Franks, a declarat că FMI a propus mai multe măsuri de reducere a deficitului bugetar mai echilibrate între creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, iar autorităţile române au optat pentru tăierea cheltuielilor.

Un comunicat al FMI transmis la începutul lunii mai, sublinia că instituţia nu a insistat pentru reducerea salariilor şi a pensiilor din România, decizia aparţinând părţii române.

Anterior apariţiei informaţiilor privind măsurile de reducere drastică a cheltuielilor publice, anunţate iniţial de preşedintele Traian Băsescu, în presă au fost vehiculate drept măsuri de scădere a deficitului majorarea semnificativă a impozitelor, respectiv creşterea TVA de la 19% la 24% şi a cotei unice de la 16% la 20%.