Le Figaro despre România: Stânga pe primul loc, dar exclusă de la preluarea puterii

Partidul Social-Democrat s-a clasat pe primul loc în urma scrutinului legislativ desfăşurat în România, pe fondul unui absenteism-record, dar Partidul Naţional Liberal are şanse mai mari de a forma o majoritate, notează jurnalistul Paul Cozighian, într-un articol publicat în cotidianul Le Figaro.

 

"Partidul Social-Democrat (PSD) s-a clasat, încă o dată, pe primul loc în scrutinul legislativ din România, al optulea desfăşurat după Revoluţia din 1989 şi după căderea regimului comunist al lui Ceauşescu. Profitând fără îndoială de un absenteism-record (o prezenţă la urne de doar 31,84%), partidul succesor al Partidului Comunist, mai disciplinat decât alte formaţiuni, a reuşit astfel să contrazică prognosticurile şi să inverseze o tendinţă care, începând din 2019, la europarlamentare şi apoi la locale, părea să îi prefigureze o nouă înfrângere", comentează jurnalistul Paul Cozighian într-un articol publicat în cotidianul Le Figaro sub titlul "România: stânga pe primul loc, dar exclusă de la preluarea puterii".

 

"Acest partid se afla într-o poziţie foarte nefavorabilă după atacurile la adresa independenţei justiţiei, condamnate la Bruxelles şi prin manifestaţii în oraşele din România. Fostul său lider, Liviu Dragnea, execută în prezent o sentinţă de condamnare la trei ani şi jumătate de închisoare într-un caz de angajări fictive. Alţi membri PSD sunt sau au fost la închisoare pentru corupţie sau deturnare de fonduri publice. Dar, de un an, de când a pierdut conducerea guvernului, PSD a reuşit să dea uitării puţin din trecutul sulfuros, în timp ce liberalii aflaţi la putere au avut de gestionat o epidemie de Covid-19 şi o gravă criză economică. Cu 30% din voturi (mai puţin cu 15% comparativ cu ultimul scrutin legislativ, din 2016), partidul se află acum singur. Unicul său posibil aliat, Pro România, partidul fostului premier Victor Ponta (autorul unui plagiat în teza de doctorat în drept), nu a reuşit să treacă de pragul de 5% care i-ar fi permis să intre în Parlament", explică editorialistul.

 

"Liberalii din PNL (cu 25%) şi alianţa USR-PLUS (cu 15%) obţin scoruri mai bune decât în 2016: 5% în plus pentru PNL şi 7% în plus pentru USR-PLUS. Prin cooptarea partidului etnicilor maghiari din România, UDMR (6%), pot obţine la limită o majoritate (cu doar 10 locuri în plus faţă de socialişti), pentru a forma un nou guvern", subliniază editorialistul, notând că actualul lider al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că "românii au cerut prin vot" demisia premierului Ludovic Orban, dar preşedintele Klaus Iohannis mizează pe o coaliţie guvernamentală între PNL şi USR-PLUS.

 

"Noua echipă ministerială va moşteni un deficit bugetar de 10% din PIB şi o datorie publică între 45% şi 47% din PIB. Din surplus va trebui să gestioneze venituri mai mari şi cheltuieli imense, dar trebuie să susţină şi sectorul privat, în contextul în care sarcinile vor fi complicate de epidemia Covid-19. La opoziţia exercitată de PSD, care se anunţă dură, se va adăuga cea a unui nou-venit pe scena politică din România: Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Această formaţiune, care a obţinut un scor neaşteptat de 9%, reprezintă un electorat de extremă-dreapta, ultranaţionalist şi antieuropean, dezvoltând un mesaj antioccidental, unionist (favorabil unirii cu Republica Moldova) şi, acest lucru vine de la sine, antimască", concluzionează jurnalistul.