Legea care permite prefecţilor să verifice dispoziţiile şefilor de CJ, contestată de Iohannis la CC

Potrivit actualelor reglementări, prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale primarului, ale Consiliului Judeţean şi ale Consiliului Local. Legea, iniţiată de senatorul PNL Andrei Volosevici şi adoptată la finalul lunii septembrie de Senat, introduce şi actele preşedintelui de CJ - precum şi cele întreprinse în baza delegării atribuţiilor de către şeful Consiliului Judeţean sau de către primar - în această listă de dispoziţii ce pot fi verificate şi contestate de prefect.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate trimisă de Administraţia Prezidenţială, articolul 123, aliniatul 5, din Constituţie prevede expres că "Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept". Astfel, Iohannis atrage atenţia că o lege nu poate modifica dispoziţii ale Constituţiei, adăugând noi criterii.

"Într-o interpretare literală a dispoziţiilor constituţionale ale art. 123 alin. (5), modificările aduse de legea dedusă controlului de constituţionalitate sunt contrare acestor dispoziţii, întrucât textul Legii fundamentale nu introduce în enumerarea limitativă a actelor care pot fi atacate de prefect la instanţele de contencios administrativ şi actele preşedintelui consiliului judeţean, referindu-se exclusiv la actele consiliului judeţean, ale consiliului local şi ale primarului", se arată în sesizarea făcută la CCR, care precizează că astfel de modificări nu pot fi aduse decât prin revizuirea Constituţiei.

Astfel, preşedintele contestă legalitatea unei măsuri care i-ar da prefectului puterea de a sesiza organele competente cu privire la actele preşedinţilor de CJ.

Klaus Iohannis sesizează aspecte de neconstituţionalitate şi în privinţa modului în care legea a trecut de Parlament, dar şi în privinţa unor norme de tehnică legislativă.

Astfel, preşedintele atrage atenţia că legea senatorului PNL, adoptată de Senat, în calitate de Cameră Decizională, nu a fost discutată în Parlament în baza principiului bicameralismului. Mai precis, o parte din dispoziţiile legii aflate sub control de constituţionalitate la Administraţia Prezidenţială cad sub incidenţa Senatului, drept Cameră decizională, în timp ce alte dispoziţii cad sub incidenţa Camerei Deputaţilor, ca for decizional. Dezbaterea legii mai întâi în Camera Deputaţilor, apoi în Senat, încalcă astfel principiul bicameralismului din Constituţie.

"Prin faptul că Senatul nu a dispus întoarcerea legii la Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională în ceea ce priveşte prevederile art. II din legea dedusă controlului de constituţionalitate considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) şi alin. (5) din Constituţie, nu a fost respectată procedura parlamentară de adoptare a legilor. Totodată, această lege contravine şi jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de ambele Camere ale Parlamentului în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederile art. 61 din Constituţie, şi cu respectarea procedurii legislative prevăzute de art. 75 din Constituţie", se arată în sesizare.

Legea senatorului PNL Andrei Volosevici modifică, pe de o parte, Legea administraţiei publice locale - lege care trebuie discutată de către Senat, ca for decizional -, dar şi Legea privind prefectul şi instituţia prefectului - care trebuie discutată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Pe de altă parte, legea adoptată de Parlament are probleme de constituţionalitate şi din cauza normelor de tehnică legislativă. Mai exact, introducerea unor prevederi similare, prin acelaşi act, este ilegală. "Art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative; în cazul existenţei unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

"În opinia noastră, prevederile legii deduse controlului de constituţionalitate contravin normelor de tehnică legislativă referitoare la sistematizarea legislaţiei, ce interzic paralelismul în reglementare, din cel puţin două perspective", se mai arată în scrisoarea transmisă Curţii Constituţionale.

Nu în ultimul rând, preşedintele atrage atenţia că o parte a prevederilor ce sunt instituite de această lege există deja în alte acte normative, precum în Legea 90/2001 privind organizarea Guvernului, care prevede că: „Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ – teritoriale şi exercită controlul asupra legalităţii actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului judeţean şi ale preşedintelui consiliului judeţean”.