Legea combaterii spălării banilor, amendată: Asociaţiile minorităţilor nu raportează la stat beneficiarii finali/ Când intră la VOT în plenul Camerei Deputaţilor

Legea pentru combaterea spălării banilor intrase la dezbateri în plenul de luni al Camerei Deputaţilor, însă deputaţii au retrimis legea în timpul dezbaterilor către comisiile de specialitate.

Astfel, Comisia Juridică şi Comisia de Buget Finaţe au dat raport favorabil comun cu un amendant la legea pentru combaterea spălării banilor, potrivit căruia organizaţiile cetăţenilor minorităţilor naţionale sunt exceptate de la raportarea către stat a beneficiarilor finali.

Art 3 a fost modificat în următorul fel „ c) în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor cu excepţia organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţile naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale”.

Potrivit legii de prevenire a spălării banilor, discutată marţea trecută în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, noţiunea de „beneficiar real” includea în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Legea pentru combaterea spălării banilor a fost dezbătută Camera Deputaţilor, for decizional pentru proiect, urmând să intre la vot în plenul de miercuri.

UDMR nu votează legea spălării banilor dacă ONG-urile sunt obligate să raporteze beneficiarii reali

Deputatul UDMR Marton Arpad a anunţat, luni, la dezbaterile din plen pe marginea legii privind prevenirea spălării banilor, că formaţiunea maghiară nu poate susţine proiectul dacă nu se elimină din text obligaţia ca ONG-urile să raporteze toţi beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.

„Proiectul lasă problema pentru zeci de mii de ONG-uri. Prin efectul acestei legi, toate ONG-urile vor trebui să raporteze, citez textul, beneficiarul real care include persoanele fizice. Mai tot timpul ni s-a explicat că asta înseamnă că eu pot să dau nume generic. Nu, doar în ipostaza în care nu am reuşit să identific. Dar dacă un astfel de ONG ajunge către oameni săraci care au primit o sumă sau o pătură, trebuie să raporteze, adică sute de mii de persoane, iar numele acestor persoane trebuie trecute într-un registru. S-ar putea să avem nevoie de contabilizarea a milioane de oameni, nu ştim astăzi. Nu putem vota o astfel de lege”, a declarat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, deputatul Marton Arpad, la dezbaterea pe marginea legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Deputatul PNL Ioan Cupşa a anunţat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleaşi motive ca UDMR.

„PNL este contrâns să nu voteze această iniţiativă, deşi ştim că suntem la un pas de infringement, pentru că textul pe care ni-l propuneţi este incorect pentru că afectează acea parte a societăţii civile, asociaţiile şi fundaţiile care prestează servicii sociale pe care statul nu le poate presta. Aţi găsit să loviţi tocmai în cei care sunt partea cea mai bună şi partea frumoasă a societăţii civile. Fiecare asociaţie şi fundaţie va trebui să identifice şi să raporteze fiecare tranzacţie pe care o vor face, fiecare plată pe care o vor face prestând unui serviciu unui beneficair social. Cum credeţi că vor mai funcţiona aceste asociaţii şi fundaţii. Asociaţiile şifundaţiile sunt oprite în a da un randamanet maxim din lipsa banilor şi birocraţia excesivă la care contribuiţi acum (...) Pare că vă răzbunaţi pe asociaţii şi fundaţii”, a spus Cupşa.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, s-a introdus o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un raport de admitere

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, un raport de admitere cu un amendament la Legea pentru combaterea spălării banilor, potrivit căruia Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către ANAF raportare pentru tranzacţii cu sume în numerar.

„Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către ANAF raportare pentru tranzacţii cu sume în numerar, rapoarte privind transferurile externe în şi din conturi şi rapoartele privind activităţile de remitere de bani primite de la entităţile raportoare care au obligaţia transmiterii informaţiilor respective către Oficiul Naţional de prevenire şi Combatere a Splălării banilor”, prevede amendamentul depus de PSD şi adoptat în şedinţa de luni a Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.

Legea pentru combaterea spălării banilor va intra la dezbateri în plenul de luni al Camerei Deputaţilor, după ce adoptarea acesteia a fost amânată săptămâna trecută. Liviu Dragnea a explicat că deputaţii nu au votat, deoarece PNL şi USR nu au fost de acord cu unele prevederi.

De cealaltă parte, USR a susţinut că proiectul de lege nu a primit votul deputaţilor pentru că PSD pierde majoritatea în forul inferior al Legislativului.

Votul asupra iniţiativei privind combaterea spălării banilor a fost amânat, în plenul de miercuri al Camerei Deputaţilor, motivul invocat fiind neprimirea raportului deputaţilor din Comisia juridică asupra proiectului de lege.

Ulterior amânării votului, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că Legea privind combaterea spălării banilor nu a fost adoptată, fiindcă Opoziţia este nemulţumită de unele amendamente, însă acestea sunt prevăzute expres în directiva UE şi dacă nu sunt transpuse riscăm să continue procedura de infringement.

La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că ALDE susţine Legea pentru combaterea spălării banilor, însă aceasta trebuie să respecte principiile statului de drept şi că legea nu poate încălca drepturile şi libertăţile individuale, aşa cum s-a întâmplat în România ultimilor 10 ani.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN PAGINA 2