Legea lobby-ului, proiectul lui Tăriceanu şi ALDE, astăzi pe ordinea de zi la Senat

Termenul de adoptare tacită pentru proiect se împlineşte pe 6 martie, Senatul fiind primul for sesizat, iar decizională este Camera Deputaţilor.

„Prezenta lege reglementează obligaţiile de conduită şi de înregistrare în asociere cu activităţile prin intermediul cărora se urmăreşte influenţarea directă a activităţii de legiferare şi a proceselor decizionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. Prezenta lege nu se aplică partidelor politice, cultelor recunoscute potrivit legii, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice din domeniul asigurărilor sociale, precum şi grupurilor de interese care nu încadrează personal în calitate de reprezentanţi ai intereselor”, prevede proiectul legislativ iniţiat de ALDE.

De asemenea, dispoziţiile legii nu sunt aplicabile: „a) activităţilor reprezentanţilor publici în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, conform legii; b) activităţilor unei persoane prin care aceasta valorifică propriile interese fără caracter antreprenorial; c) valorificării unor drepturi sau reprezentării intereselor unei părţi sau a unei entităţi implicate în relaţii cu autorităţile administrative sau judiciare, în condiţiile legii; d) consultanţei juridice şi reprezentării realizate de către avocaţi, notari, agenţi fiduciari şi alte persoane autorizate în acest sens; e) valorificării intereselor de politică externă în cadrul relaţiilor diplomatice sau consulare; f) activităţilor desfăşurate la cererea unor reprezentanţi publici”.

Activitatea de lobby reprezintă, potrivit iniţiativei legislative, „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client” în sensul influențării activităţ̦ii de legiferare și a deciziilor administrației publice. Lobbyist-ul este definit ca fiind „o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăţi de lobby sau în cadrul unei societăţi care include lobby-ul în obiectul său de activitate”.

Potrivit proiectului de lege a lobby-ului, reprezentanţii publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfăşura activitatea de lobbyist. De asemenea, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societăţile comerciale „se aplică întocmai şi în relaţia cu societăţile de lobby şi cu societăţile care angajează lobby-işti interni”.

„Este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmăreşte încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială”, mai arată în proiectul legislativ.

Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activităţi de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobişti interni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvărâşirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea şi sancţionarea contravenţiei în acest caz se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Iniţiativa legislativă prevede că lobbyist-ul trebuie să-şi prezinte misiunea la primul contact cu un reprezentant public.

„O persoană care desfăşoară o activitate de lobby şi de reprezentare a intereselor trebuie să prezinte misiunea sa, la primul contact cu un reprezentant public, precum şi identitatea şi preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociaţiei de interese; să nu dobândească informaţii într-o modalitate sau formă ilegală; să comunice informaţiile deţinute pentru exercitarea activităţii sale cu respectarea adevărului; să se informeze cu privire la restricţiile de activitate şi la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentanţii publici şi să respecte restricţiile respective; să nu exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanţilor publici; aceasta nu exclude efectuarea acţiunilor legale în sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei intervenţii”, mai stipulează proiectul de lege.

De asemenea, iniţiativa prevede înfiinţarea Registrului de lobby şi de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum şi lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registrul de lobby.

Potrivit expunerii de motive, adoptarea legii lobby-ului va permite „informarea corectă şi promptă a opiniei publice în legătură cu acţiunea de influenţare a decidentului public, prin promovarea scopurilor grupurilor de interese. Legea privind transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor reglementează obligaţiile de conduită şi de înregistrare în asociere cu activităţile prin intermediul cărora se urmăreşte influenţarea direct a activităţii de legiferare şi a proceselor decizionale la nivelul administraţiei publice centrale şi locale”.

Parlamentarii care au iniţiat proiectul susţin că în societăţile democratice, existenţa grupurilor de interese este firească şi legitimă.

„Prezenta lege porneşte de la asumarea concepţiei potrivit căreia, în societăţile democratice, existenţa grupurilor de interese este firească şi, în anumite condiţii, legitimă. Grupurile de interese formează un mecanism de reprezentare a intereselor cetăţenilor şi, prin activitatea lor, constituie o modalitate de a verifica măsura în care politicile publice satisfac nevoile sociale ale cetăţenilor. Privit din perspectiva unei democraţii participative, împiedicarea manifestării unor astfel de influențe exercitate de grupurile de interese nu este o soluţie viabilă. În schimb, competiția liberă dintre ele, în condiţii transparente, pot influenţa în mod pozitiv deciziile autorităţilor publice”, potrivit expunerii de motive.

Iniţiatorii mai consideră că în combaterea corupţiei, a conflictului ori a traficului de interese, prioritară este acţiunea preventivă şi nu cea punitivă.

„Opinia iniţiatorilor este că împiedicarea activităţii de lobby sau punerea ei într-o lumină negativă, trimiţând-o în sfera incidenţelor de natură penală este o atitudine ce nu poate fi acceptată. Nutrim convingerea că, în combaterea corupţiei, a conflictului sau a traficului de interese, prioritară este acţiunea preventivă şi nu cea punitivă. Tocmai pentru a preveni un astfel de risc este necesară asigurarea transparenţei intereselor, a activităţilor realizate pentru promovarea lor (lobby), a actorilor care reprezintă acele interese şi, în primul rând, a proceselor decizionale din sfera publică”, potrivit sursei citate.

Propunerea legislativă privind transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor a fost înregistrată în Senat, pe 25 septembrie 2018, şi a primit raport de admitere, fără amendamente, de la Comisia juridică pe 28 februarie a.c.