Legea privind Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, atacată de Iohannis la CCR

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, precum şi unele măsuri care vizează scoaterea din fondul forestier a terenurilor din zona de sit şi zona de protecţie a Cetăţilor dacice, procedura privind exproprierea unor terenuri aferente ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, respectiv preluarea în domeniul public judeţean a cetăţilor înscrise în inventarul domeniului public naţional.

„Prin modalitatea de reglementare şi prin conţinutul normativ al legii criticate, apreciem că aceasta contravine unor norme şi principii constituţionale”, afirmă Klaus Iohannis.

Şeful statului apreciază că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

„Intenţia iniţială a legiuitorului în privinţa scoaterii definitive din fondul forestier naţional a fost concepută ca fiind limitată, în mod strict, la suprafeţele de teren pe amplasamentul cărora se află Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, adică la zona de sit, nu şi la zona de protecţie. Norma criticată are în vedere <erenurile din fondul forestier naţional pe amplasamentul cărora se află zona de sit (zona 1) a Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi zona de protecţie (zona 2)> (...) O privire de ansamblu asupra problematicii scoaterii definitive din fondul forestier naţional a terenurilor împădurite aferente zonelor de sit şi zonelor de protecţie ale Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei relevă următorul aspect: pornind iniţial de la necesitatea eliminării unor arbori căzuţi şi a unor arbori bolnavi care ar fi urmat să cadă peste părţi ale monumentelor istorice, situaţie susceptibilă a pune în mare pericol starea şi integritatea monumentului, dar şi siguranţa turiştilor, se ajunge, prin utilizarea unei sintagme neclare, din perspectiva regimului de zonare, să fie scoasă din fondul forestier naţional o suprafaţă semnificativă ce poate însuma peste 335 ha de fond forestier, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional al Patrimoniului. Sintagma folosită, precum şi lipsa de previzibilitate a legii criticate sunt susceptibile a crea confuzie asupra întinderii suprafeţelor de teren ce urmează a fi scoase din fondul forestier naţional, fără plată şi fără compensare, cu efecte mult mai întinse decât cele formal declarate în expunerea de motive”, potrivit sesizării.

De asemenea, Iohannis apreciază că legea încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) şi art. 120 alin. (1) din Constituţie

„Parlamentul are competenţa de a reglementa, prin lege, relaţii sociale, economice, politice, dintr-un anumit segment al societăţii, cu caracter general, iar nu situaţia juridică a unui bun individual determinat. (...) Deşi scopul urmărit de legiuitor, cel de conservare a siturilor arheologice din zona Cetăţilor dacice, este unul legitim, scoaterea din fondul forestier naţional în mod definitiv şi fără plată sau compensare a zonelor de sit şi mai ales, a celor de protecţie în integralitatea lor, nu reprezintă o măsură adecvată şi necesară atingerii scopului menţionat. Parlamentul trebuie să reglementeze mecanisme de natură a permite realizarea scopului urmărit la standardul calitativ propus, fără a impune însă sarcini sau restrângeri excesive ale drepturilor individuale, indiferent de natura acestora. În condiţiile în care o atare măsură are un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării durabile şi asupra echilibrului ecologic prin afectarea unui ecosistem natural, aceasta este una neadecvată şi chiar excesivă. Din aceste considerente, apreciem că, prin măsura prevăzută, legiuitorul a încălcat condiţia constituţională de rezonabilitate a legiferării care decurge din principiul proporţionalităţii garantat de art. 53 alin. (2) din Constituţie, întrucât prevederile criticate, prin întinderea semnificativă a suprafeţei de teren vizată, prin absenţa oricăror criterii obiective de etapizare sau delimitare a suprafeţelor indispensabile pentru punerea în valoare a monumentelor, au ca efect juridic producerea unui dezechilibru între interesul public general reprezentat de conservarea siturilor aferente Cetăţilor dacice şi interesele individuale ale persoanelor privind dreptul la ocrotirea sănătăţii şi dreptul la un mediu sănătos”, adaugă preşedintele Iohannis.

„Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora este neconstituţională”, încheie şeful statului.