Legea privind combaterea spălării banilor, ADOPTATĂ cu scandal în Camera Deputaţilor. Proiectul a trecut abia la al doilea VOT. Dragnea: Am cerut o revizie a sistemului de votare

După reluarea votului, s-au înregistrat 170 de voturi pentru, 70 contra si o abtinere, proiectul fiind aprobat.

Reluarea votului s-a făcut la solicitarea liderului PSD din Camera Deputaţilor, Daniel Suciu, care a invocat faptul că doi parlamentari aflaţi în sală au apărut la primul vot că nu au votat.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, s-a introdus o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conţine amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.

Proiectul a fost adoptat de Senat, prim for sesizat pe 24 septembrie.

Dragnea, legat de sistemul de votare: Am cerut secretarului general să facă o revizie serioasă

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a explicat miercuri, după votul din Camera Deputaţilor, privind legea de combatere a spălării banilor, că a cerut o evaluare serioasă secretarului general fiind plângeri cu privire la funcţionarea sistemului de votare.

"Au fost câţiva deputaţi care şi-au exercitat votul şi nu a fost preluat de sistemul informatic. Este vorba despre colegi de la PSD, minorităţi, ALDE. A fost o solicitare a liderului de grup s-a votat şi s-a văzut rezultatul. Nu poţi să iei dreptul unui deputat să voteze", a explicat Liviu Dragnea votul reluat în ceea ce priveşte legea de combatere a spălării banilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a cerut verificări în legătură cu sistemul de votare.

"Eu am cerut secretarului general să facă o revizie serioasă. Mai mulţi colegi au spus că e o consolă întreagă care ridică probleme la vot", a mai spus Liviu Dragnea.

Dragnea nu înţelege ”supărarea” ONG-urilor în privinţa legii combaterii spălării banilor

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că nu înţelege ”supărarea” ONG-urilor care ceruseră deputaţilor să nu voteze legea combaterii spălării banilor, afirmând că bănuieşte că acestea sunt ”de bună credinţă, care desfăşoară activităţi legale, transparente şi nu au nimic de ascuns”.

”Nu înţeleg de ce le-ar fi afectată activitatea, pentru că bănuiesc că sunt ONG-uri de bună credinţă, care desfăşoară activităţi legale, transparente şi nu au nimic de ascuns. Nu am înţeles nici eu, nici colegii mei de ce este supărarea asta”, a declarat Liviu Dragnea.

El a mai spus, întrebat dacă persoanele care primesc mâncare din partea ONG-urilor trebuie să fie le declare, că există o prevedere în lege potrivit căreia dacă persoanele respective nu pot fi identificare se precizează domeniul.

40 de organizaţii neguvernamentale le-au solicitat deputaţilor să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în forma actuală, printr-o scrisoare deschisă.

”În corpul acestui proiect de lege, lege a cărei necesitate nu o contestăm, au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor din România.

Pe această cale, solicităm membrilor Camerei Deputaţilor să nu voteze proiectul de lege în forma în care a ajuns pe agenda plenului. Solicităm în special membrilor UDMR şi ai reprezentanţilor minorităţilor naţionale să nu accepte această înţelegere propusă de guvernare, prin care organizaţiile minorităţilor naţionale sunt exceptate de la prevederile legii, în schimbul sprijinului politic la vot. Astfel vor accepta un abuz asupra întregului sector neguvernamental, în schimbul unui privilegiu iluzoriu.

Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeaşi categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi cu instituţiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, aşa cum recomandă standardele internaţionale în materie, ONG-urilor li se impun aşadar nişte obligaţii de raportare la care cu greu vor face faţă până şi instituţii puternice, care înregistrează profituri importante, precum băncile şi cazinourile. Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut; în caz de neconformare, organizaţia poate fi dizolvată. Caracterul excesiv nu este dat de obligaţia de raportare per se, ci de subiecţii acestei obligaţii: persoanele fizice care beneficiază de asistenţă, consiliere, ajutor, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau condiţii medicale pentru care au nevoie de ajutor”, se arăta în scrisoarea organizaţiilor non-guvernamentale.

Opoziţia va ataca la CCR legea privind spălarea banilor

Opoziţia a anunţat, miercuri, la Parlament, că va ataca la CCR legea privind spălarea banilor, precum şi procedura prin care acest proiect de lege a fost votat de două ori în plenul Camerei Deputaţilor. Raluca Turcan a adăugat că PSD-ALDE mai pot să-şi treacă legile doar „prin hoţie şi ameninţări”.

„PSD şi ALDE mai pot să îşi mai treacă proiectele doar prin hoţie şi ameninţări. Este primul proiect de lege cu miză foarte mare prin care se îngrădea activitatea multor ONG-uri. (...) Invocând minciuna că unele persoane nu ar fi putut să voteze, Liviu Dragnea a recurs la şantaj şi presiune asupra colegilor din partid. Au reluat înt-un mod total nedemocrativ votul dat în Camera Deputaţilor fără absolut niciun motiv şi au mai făcut rost de câteva voturi care vor face ca OUG să nu mai poată să îi ajută pe cei vulnerabili social.” a declarat Turcan.

Deputatul PNL, Gabriel Andronache, a precizat că liberalii va ataca proiectul de lege la CCR.

„PNL va ataca la CCR această reglementare pe nişte argumente clare şi anume acele legate de nediscriminre, argumente legate de protecţia datelor personale. Reglementarea priveste combaterea splărării banilor şi vizează implentarea unei directive. Ajungem într-o situaţie absurdă”, a anunţat deputatul PNL.

De asemenea, liderul USR, Dan Barna, a anunţat că partidul său va ataca la CCR proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, precum şi procedura prin care acest proiect de lege a fost votat de două ori în plenul Camerei Deputaţilor.

„Asistăm la un abuz fără precedent în istoria parlamentarismului românesc, chiar şi colegii de la UDMR au acceptat că această lege a picat şi trebuie să se întoarcă într-o eventuală dezbatere parlamentară printr-un alt proiect. PSD a decis altfel. În momentul de faţă nu mai avem Parlament în România, avem un vehicul pe care domnul Liviu Dragnea îl foloseşte după propriile interese, pentru că şi această lege era de fapt un târg pe care domnia sa a încercat să îl facă, dar nu a avut votul colegilor din Parlament. Această lege este una clar neconstituţională, vom ataca la Curtea Constituţională şi vom ataca şi chestiunea de procedură care a avut loc în acest moment", a spus Dan Barna la Palatul Parlamentului.

Dan Barna a adăugat că USR a decis să iasă din sală imediat după ce social-democraţii au decis reluarea votului la acest proiect de lege, în semn de protest explicit la acest abuz.

Cum au decurs dezbaterile la lege

La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaţilor pe marginea iniţiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunţat că formaţiunea maghiară nu poate susţine proiectul dacă nu se elimină din text obligaţia ca ONG-urile să raporteze toţi beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.

La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupşa a anunţat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleaşi motive ca UDMR.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, s-a introdus o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conţine amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.

Proiectul asupra Legii pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor va fi adoptat, miercuri, decizional de către Camera Deputaţilor, în contextul transpunerii unei directive europene.

Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.