- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Legea salarizării unitare. PSD a publicat PROIECTUL de lege. Vezi care sunt creşterile salariale în funcţie de categoriile bugetare - DOCUMENT
Proiectul legii salarizării unitare a fost publicat de PSD, după ce liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că depunerea sa va fi amânată cu o săptămână. "10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze”, a motivat liderul PSD decizia.
Legea salarizării unitare. PSD a publicat PROIECTUL de lege. Vezi care sunt creşterile salariale în funcţie de categoriile bugetare - DOCUMENT
LEGE - CADRU Privind Salarizarea Personalului Platit Din Fonduri Publice
ULTIMELE ȘTIRI
-
Valdimir Putin s-ar confrunta cu o revoltă a armatei. Comandanții militari ruși refuză să-și trimită subordonații la atacuri
-
Putin se confruntă cu o revoltă a armatei. „Comandanţii refuză să trimită trupe” pentru un asalt pe râul Nipru, spun partizanii ucraineni
-
Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor va fi luni, la ora 9.00. Va fi ales preşedintele Camerei
-
Scandalul taxelor. Trump ameninţă cu preluarea controlului asupra Canalului Panama
Iată principalele modificări pe care le aduce proiectul de lege:
- Creşterea salariilor de bază mici cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar se reduce la 1 la 12, faţă de 1 la 15 cât este în prezent. Prin această măsură, salariile de bază aflate la baza piramidei salariale vor înregistra o creştere accentuată , în jur de 100%, această creştere fiind din ce în ce mai mică pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale;
• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, (medici şi asistente medicale) astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
SALARIZAREA PERSONALULUI DIN SĂNĂTATE
Spor de 100% pentru personalul medical care lucrează în zilele libere
Noul proiect al legii salarizării explică şi modul în care personalul medical cu studii superioare va primi sporurile în funcţie de gărzile efectuate.
"Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. (...) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază. (...) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază. (...) Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu", reiese din Anexa II, capitolul II, art. 3 din proiectul legii salarizării.Personalul din unităţile sanitare şi cele medico-sociale va primi sporuri în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea.
"Pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, în secţii şi compartimente de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, un spor de până la 25% din salariul de bază. (...) Pentru condiţii deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor - UPU - SMURD, UPU şi CPU -, secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paliative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unitatea de îngrijire a arşilor gravi (...) şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii, cuantumul sporului este de 45 - 85% din salariul de bază", se arată în Anexa II, capitolul II, art. 7 din proiectul legii salarizării.Nivelul sporului se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de 54 muncă la nivel de sistem sanitar şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli;
"Pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii,un spor pentru condiţii periculoase de până la 30% din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10% la categoria I, 15% la categoria a II-a, 20% la categoria a III-a şi 30% la categoria a IV-a (...) Pentru personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază", reiese din Anexa II, capitolul II, art. 7 din proiectul legii salarizării.
• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% - 125% pentru învăţământul universitar;
SALARIZAREA PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNT
Proiectul legii salarizării:10% majorări pentru învăţământul primar, 30% pentru învăţământul superior
Proiectul legii salarizării, pus în dezbatere publică, prevede, majorări de 10% a salariului de bază pentru funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, majorări de până la 30% în sistemul superior şi de 15% pentru învăţământul special.
Legea salarizării, pusă în dezbatere publică, prevede că personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază, în timp ce personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.
Pentru personalul din instituţiile de învăţământ superior, consiliile de administraţie pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% a salariului de baza deţinut, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii. Totodată, personalul didactic de predare din învăţământul superior poate primi un spor pentru conducătorii de doctorat de până la 1% pentru fiecare student-doctorand dar nu mai mult de 10% din salariul de bază.
În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, iar personalul didactic care desfăşoară activitate de predare - învăţare - evaluare în sistemul penitenciar primeşte un spor de până la 15% din salariul de bază.
Alte majorări sunt la personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial, după cum urmează: - pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de baza deţinut; - pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de baza deţinut; - pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de baza deţinut; - pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de baza deţinut.
Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile central-universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, respectiv al instituţiei de nivel superior, şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de baza detinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani.
Personalul didactic ce pregăteşte viitorii învăţători beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat. La majorare se ia în calcul şi numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Potrivit proiectului legii salarizării, personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază. Majorarea se va face şi în raport cu zona geografică, iar diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;
Legea salarizării: Peste 14.000 de lei- salariul unui director de teatru. Bibliotecarul -5.300 de lei
Proiectul noii legi a salarizării prevede venituri lunare de până la 14.000 de lei pentru directorii instituţiilor de cultură, iar pentru actori, instrumentişti, regizori, dirijori sau bibliotecari, salarii cuprinse între 3.900 de lei şi aproximativ 11.000 de lei.
Conform proiectului legii salarizării pus în dezbatere publică, cele mai mari venituri din Cultură ar urma să le aibă directorii de teatre, filarmonici, opere, precum şi instituţii de spectacole sau concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Astfel, directorul general al unei instituţii de cultură de imporanţă naţională ar urma să aibă un salariu cuprins între 10.529 de lei şi 14.038 de lei, în funcţie de gradul profesional obţinut. Un şef secţie ar urma să câştige între 8.072 lei şi 9.125 lei, iar pentru un şef birou, şef laborator, şef oficiu sau şef atelier se preconizează un salariu cuprins între 7.546 lei şi 8.423 lei.
Dirijorul, regizorul artistic, scenograful, coregraful, solistul, prim-balerinul şi actorul ar urma să aibă salarii cuprinse între 3.950 de lei, la debut, şi 10.880 de lei în cazul celor cu cea mai înaltă calificare profesională.
În cazul unui instrumentist, artist liric, balerin, dansator sau artist de circ, venitul ar urma să ajungă în următorii ani până la 8.072 de lei.
Supraveghetorii de sală sau garderobierii vor avea printre cele mai mici venituri din instituţiile de artă şi spectacol, aceştia urmând să câştige aproximativ 2.900 de lei lunar.
În cazul directorilor de bibliotecă, proiectul PSD propune un venit lunar de peste 8.770 de lei, în timp ce un bibliotecar ajuns la gradul maxim de evoluţie profesională ar urma să aibă un salariu lunar de 5.315 lei.
Pentru directorii de muzeu, veniturile ar urma să varieze între 8.247 lei şi 8.774 lei, iar un muzeograf, un arheolog sau un istoric angajat în cadrul muzeului va avea un venit de 5.315 lei. În cazul directorilor caselor de cultură, proiectul de salarizare propune venituri lunare cuprinse între 5.008 lei şi 5.996 lei.
Proiectul salarizării unitare mai prevede, totodată, ca în cazul în care angajaţii din domeniul culturii muncesc în condiţii periculoase sau vătămătoare, să poată beneficia de un spor de 15% din salariul de bază brut.
• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;
Militarii, poliţiştii, cei din penitenciare - spor de pericol între 16-50%
Proiectul legii salarizării pus în dezbatere publică prevede, printre altele, pentru militari, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din penitenciare, dar şi civili care lucrează în condiţii de pericol sporuri de la 16% la 50%, pentru locuri de muncă deosebit de periculoase.
"Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care lucrează în condiţii de pericol în unităţile de fabricare, experimentare, analiză sau depozitare a muniţiilor, pulberilor, explozivilor şi substanţelor toxice speciale sau care execută operaţiuni de depozitare, dezamorsare, manipulare, examinare ori neutralizare a acestora, precum şi cel care desfăşoară activităţi specifice la calamităţi naturale beneficiază de o primă pentru condiţii periculoase de muncă, diferenţiată în funcţie de gradul de pericol şi/sau de timpul efectiv lucrat în aceste locuri, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, astfel: 37-50% -pentru locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase, 16-30% -locuri de muncă sau operaţiuni foarte periculoase, iar până la 16% - locuri de muncă sau operaţiuni periculoase", se arată în articolul 12 din anexa VI a proiectului legii salarizării.
Totodată, proiectul prevede că personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil beneficiază de sporuri, în funcţie de condiţiile de muncă, respectiv: a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare - un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; b) pentru condiţii grele de muncă - un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; c) pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată -un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
Articolul 14 din anexa VI din proiect prevede că "pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unităţii, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operaţii speciale, misiunilor şi/sau activităţilor deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecţie a demnitarilor, a acţiunilor de gardare, protecţie şi control antiterorist, supraveghere operativă,a procedurilor speciale şi activităţilor de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare şi asistenţă medicală şi psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecţie în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie, efectuarea actelor de cercetare penală specială beneficiază de o compensaţie de risc/pericol 104 deosebit de până la 30 % calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază".
Compensaţia se acordă şi personalului din structurile din domeniile informaţii pentru apărare, cercetare sau operaţii speciale ale Ministerului Apărării Naţionale.
Articolul 15 prevede că pentru personalul militar, poliţiştii,funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50 % calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. Dreptul poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.
Totodată, personalul care lucrează cu cifru de stat beneficiază de o indemnizaţie de 15-20% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
Proiectul mai prevede la articolul 21, alineatul 1 că personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, mutate sau transferate, în interes de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, individual sau împreună cu unitatea sau subunitatea, au dreptul la: a) o indemnizaţie de mutare egală cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază cuvenită/cuvenit pentru noile funcţii în care au fost încadraţi; b) o indemnizaţie pentru fiecare membru de familie aflat în întreţinere, egală cu 1/4 din solda funcţiei de bază, respectiv din salariul funcţiei de bază cuvenită/cuvenit, în luna schimbării domiciliului membrilor de familie; c) rambursarea costului transportului pentru personalul militar, membrii de familie şi gospodăria lor; d)o permisie, respectiv o învoire plătită de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordată la cerere.
Şi personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de o compensaţie de 30% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. Cei care beneficiază însă de compensaţia de pericol nu mai beneficiază de cea privind activităţi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.
Totodată, pentru gradul militar pe care îl deţine, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut. Cuantumurile soldelor/salariilor de grad sunt de 410 lei -pentru funcţiile de general, amiral, chestor general de poliţie, de 390 lei pentru funcţiile de general-locotenent, viceamiral, chestor-şef de poliţie, de 380 lei -pentru funcţiile de general-maior, contraamiral, chestor principal de poliţie, de 370 de lei-pentru general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă, chestor de poliţie/penitenciare, de 360 lei - pentru colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare, de 340 de lei-pentru locotenent-colonel, căpitan–comandor, comisar de poliţie/penitenciare, de 330 de lei-pentru maior, locotenet-comandor, subcomisar de poliţie/penitenciare, de 320 de lei-pentru căpitan, inspector principal de poliţie/penitenciare, de 310 lei-pentru locotenent, inspector de poliţie/penitenciare, de 300 de lei -pentru sublocotenent, aspirant, subinspector de poliţie/penitenciare.
În ceea ce priveşte maiştrii militari, aceştia au o soldă/salariu de grad de 290 de lei-maistru militar principal, 280 de lei-maistru militar clasa I, 270 de lei- maistru militar clasa a II-a, 260 de lei-maistru militar clasa a III-a, 250 lei - maistru militar clasa a IV-a, 240 lei- sergent.
În ceea ce priveşte soldaţii şi gradaţii profesionişti, aceştia au o soldă/salariu de grad de 235 lei- caporal clasa I, 225 lei - caporal clasa a II-a, 220 lei-caporal clasa a III-a, 210 lei-fruntaş, 200 lei-soldat.
Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care îndeplinesc funcţii de comandă beneficiază lunar de solda/salariul de comandă de până la 25% din solda de funcţie/salariul de funcţie.
În ceea ce priveşte personalul aeronavigant, acesta beneficiază, în condiţiile prevăzute de statut, de următoarele prime: a) prima de clasificare; b) prima orară de zbor;c) prima de paraşutare; d) prima specială pentru încercarea, recepţia şi verificarea în zbor a tehnicii aeronautice. Prima de clasificare se acordă lunar personalului navigant de aviaţie şi paraşutiştilor militari, în limitele a 8-30'% din solda de funcţie, diferenţiată în raport cu titlul de clasificare deţinut, categoria de personal navigant, aeronave şi activităţi.
Reglementari Specifice Personalului Din Sistemul Justitiei
Indemnizaţiile pentru judecători, procurori - între 6.500-26.200 de lei
Potrivit proiectului legii salarizării pus în dezbatere publică, indemnizaţiile lunare ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi vor ajunge, până în 2022, la sume cuprinse între 6.582 de lei şi 26.250 de lei, în funcţie de grad şi de vechimea în muncă.
Astfel, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu vechime mai mare de 20 de ani va primi o indemnizaţie lunară de 26.250 de lei, iar unul cu vechimea cuprinsă între 15 şi 20 de ani va primi între 23.143 de lei şi 24.300 de lei lunar.
Un judecător cu grad de curte de apel cu vechime peste 20 de ani va avea o indemnizaţie de 23.000 de lei. Pentru o vechime cuprinsă între 15-20 de ani, judecătorul va avea o indemnizaţie între 21.238 de lei şi 22.300 de lei. Un judecător cu grad de Curte de Apel cu vechime de 10 până la 15 ani va primi lunar între 19.773 de lei şi 21.800 de lei, iar unul cu vechime între 6 şi 10 ani va primi o indemnizaţie cuprinsă între 17.968 de lei şi 20.800 de lei.
Un judecător cu grad de tribunal cu vechimea de peste 20 de ani va avea o indemnizaţie lunară de 22.500 de lei, iar unul cu vechime între 15 şi 20 de ani va primi între 20.524 de lei şi 21.550 de lei lunar. Un judecător cu grad de tribunal cu vechime între 10 şi 15 ani va primi o indemnizaţie cuprinsă între 18.639 de lei şi 20.550 de lei, iar unul cu vechime între 5 şi 10 ani va câştiga lunar între 17.147 de lei şi 19.850 de lei.Un judecător cu grad de judecătorie, judecător militar la tribunalul militar va primi, pentru o vechime mai mare de 20 de ani, 17.250 de lei lunar, iar unul cu vechimea cuprinsă între 15 şi 20 de ani vor primi între 15.214 lei şi 15.975 de lei lunar. Un judecător cu grad de judecătorie, judecător militar la tribunalul militar cu vechimea între 10 şi 15 ani va primi între 13.764 de lei şi 15.175 de lei lunar.
Un judecător cu grad de judecătorie, judecător militar la tribunalul militar cu vechimea între 5 şi 10 ani vor primi între 12.418 lei şi 14.375 de lei lunar, iar, pentru o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani, va primi între 11.168 şi 13.575 de lei lunar. Pentru cei cu baza între 2 şi 3 ani, indemnizaţia va fi cuprinsă între 9.814 lei şi 12.525 de lei.Un judecător stagiar, cu vechimea mai mică de 3 ani, va primi între 8.149 de lei şi 10.400 de lei lunar.
Un auditor de justiţie în anul I va primi 6.582 de lei lunar, iar unul în anul II – 7.256 de lei lunar.Un procuror cu grad de Parchet General (PÎCCJ) cu vechime mai mare de 20 de ani va avea o indemnizaţie lunară de 25.000 de lei, iar unul cu vechimea cuprinsă între 15 şi 20 de ani va primi între 22.041 de lei şi 23.143 de lei lunar. Un procuror cu grad de PÎCCJ cu vechime în muncă între 10 şi 15 ani va avea o indemnizaţie între 19.998 de lei şi 22.048 de lei, iar unul cu vechime între 8 şi 10 ani va primi între 17.956 de lei şi 20.786 de lei.
Un procuror cu grad de curte de apel cu vechime de peste 20 de ani va primi lunar 21.905 lei, iar unul cu vechime între 15 şi 20 de ani va avea o indemnizaţie între 20.227 şi 21.238 de lei. Un procuror cu grad de curte de apel cu vechimea cuprinsă între 10 şi 15 ani va primi lunar între 18.832 de lei şi 20.762 de lei, iar unul cu vechimea cuprinsă între 6 şi 10 ani va avea o indemnizaţie între 17.113 lei şi 19.810 lei.Un procuror cu grad de tribunal cu vechimea mai mare de 20 de ani va primi lunar 21.429 de lei lunar, iar unul cu vechimea între 15 şi 20 de ani va câştiga între 19.547 de lei şi 20.524 lei lunar. Un procuror cu grad de tribunal cu vechimea cuprinsă între 10 şi 15 ani va primi între 17.751 de lei şi 19.571 de lei lunar, iar unul cu vechimea cuprinsă între 5 şi 10 ani va câştiga între 16.331 de lei şi 18.905 lei.
Un procuror cu grad de judecătorie, judecător militar la tribunalul militar va primi, lunar, 16.429 de lei lunar, dacă are vechimea mai mare de 20 de ani şi între 14.490 de lei şi 15.214 de lei lunar, pentru o vechime între 15 şi 20 de ani. Un procuror cu grad de judecătorie, judecător militar la tribunalul militar cu vechimea între 10 şi 15 ani va primi între 13.108 lei şi 14.452 de lei lunar, în timp ce unul cu vechimea între 5 şi 10 ani va avea, lunar, o indemnizaţie cuprinsă între 11.826 de lei şi 13.690 de lei. Un procuror cu grad de judecătorie, judecător militar la tribunalul militar cu vechimea între 3 şi 5 ani va avea o indemnizaţie lunară între 10.637 de lei şi 12.929 de lei, iar, dacă are o vechime cuprinsă între 2 şi 3 ani, va primi între 9.347 de lei şi 11.929 de lei lunar.Un procuror stagiar cu vechimea sub 3 ani va primi între 7.761 de lei şi 9.905 lei lunar, potrivit proiectului legii salarizării.
Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul din sistemul de justiţie beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia lunară de încadrare, corespunzător timpului lucrat, se arată în proiectul legii salarizării.De asemenea, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5 %, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare, se arată în proiectul legii salarizării.
• Stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
• Stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;
• Stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;
• Stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;
• Acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
• Acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
• Reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;
Reglementări Specifice Funcţionarilor Publici
• Reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;
• Încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator decredite;
Sporuri, Premii şi Alte Drepturi
• Sunt definiţi mai mulţi termeni, cum ar fi salariul de bază, salariul lunar, venitul salarial, prin care se urmăreşte eliminarea neclarităţilor existente în prezent;
• Salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, pe categorii de personal, în raport de clase, de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;
• Promovarea în grade/trepte profesionale se face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii;
• Avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, prin majorarea salariului de bază avut cu procente cuprinse între 2,5 şi 7,5%;
• Reglementarea ocupării prin transfer a unui post vacant sau temporar vacant, şi de către celelalte categorii de personal bugetar, nu numai de funcţionarii publici, aşa cum prevede actualul sistem.
Liviu Dragnea: "Să mai stea o săptămână, să meargă la grupuri, să-l publicăm şi în presă, să-şi mai dea lumea cu părerea"
„I-am anunţat pe colegi de decizia pe care am luat-o: nu depunem proiectul de lege astăzi (luni, n.r).) în Parlament. S-au completat aproape toate semnăturile din partea colegilor din Parlament, dar am decis să mai stea o perioadă, e Săptămâna Mare, vin şi sărbătorile de Paşte, până săptămâna viitoare rugându-i pe toţi colegii din Parlament să studieze cu atenţie legea”, a spus luni, Dragnea, după întâlnirea cu grupurile parlamentare PSD şi ALDE.
„Dacă au propuneri de făcut, să le facă, dacă au întrebări de pus, să le pună pentru a putea primi răspunsuri şi să fie siguri că înţeleg legea, să înţeleagă principiile şi care sunt obiectivele acestei legi. Pe de altă parte, toţi cei interesaţi din societate să aibă posibilitatea de a avea acces direct - şi înţeleg că deja se urcă pe site acum la PSD - să aibă posibilitatea să studieze proiectul de lege adevărat”, a adăugat Dragnea.
El a arătat că a solicitat ca proiectul de lege să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament pentru a se putea uita cu atenţie pe el şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente, să le facă înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament.
Întrebat care a fost cauza amânării depunerii proiectului de lege, Dragnea a răspuns: „O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze”.
Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, luni, că proiectul de lege privind salarizarea unitară nu se va depune la Parlament în cursul zilei, el arătând că îşi doreşte ca acesta să "mai stea" o săptămână, pentru a fi publicat în presă, astfel încât "să-şi mai dea lumea cu părerea".
"Nu. Eu nu vreau să-l depun azi. Să mai stea o săptămână, să meargă la grupuri, să-l publicăm şi în presă, să-şi mai dea lumea cu părerea", a spus Dragnea, întrebat dacă proiectul legii salarizării unitare se va depune luni la Parlament, aşa cum s-a anunţat.
Dragnea a făcut aceste declaraţii înaintea şedinţei grupurilor parlamentare reunite ale PSD şi ALDE, care au fost convocate luni după-amiază tocmai pentru a li se prezenta proiectul de lege al salarizării unitare, în vederea depunerii acestuia la Parlament.
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, preciza, vineri seară, că Legea salarizării unitare va fi depusă, luni, la Parlament, după ce va fi semnată şi de senatori, afirmând că până atunci se “amuză” văzând “dezlănţuirea de forţe” împotriva acestei legi, pe care cei care o critică nu au văzut-o.
“Luni, depunem legea la Parlament, după ce o semnează şi senatorii. Sunt convinsă ca această lege va fi foarte apreciată de cei care au salarii mici şi au fost nedreptăţiţi timp de 25 de ani, aşa cum sunt convinsă şi ca ea va fi aplicată. Sunt la fel de convinsă ca o vor aprecia şi cei cu salarii mari, care vor vedea ce creşteri au şi ei. Mai puţin bugetarii de lux. Puţini. Dacă vor comenta, poate ca toată lumea va fi interesată şi ce salarii au în plată. Dar ştiu ca nu o vor face. Nicio familie ocupaţională nu va fi afectată, în ansamblu. Nici Justiţia, unde creşterile sunt semnificative”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe Facebook.Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, luni, că proiectul Legii salarizării unitare a fost urcat pe site-ul PSD şi că, în următoarea săptămână, va putea fi consultat şi studiat de toată lumea, existând deschidere pentru propuneri de modificare, dar şi pentru acordarea de răspunsuri.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO
GANDUL.RO