Legile JUSTIŢIEI. Senatul a ADOPTAT proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor/ Amendamentul lui Şerban Nicolae, votat/ Opoziţia a încercat blocarea dezbaterilor. Legea merge la promulgare

Senatul a adoptat marţi, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistraţilor, printre cele mai importante prevederi fiind cele legate de răspunderea magistraţilor. Opoziţia a încercat scoaterea de pe ordinea de zi a Senatului, liderul PMP, Traian Băsescu, propunând chiar scoaterea proiectelor care vizează legile Justiţiei din ordinea de zi a acestei sesiuni.

Urmărește
6637 afișări
Imaginea articolului Legile JUSTIŢIEI. Senatul a ADOPTAT proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor/ Amendamentul lui Şerban Nicolae, votat/ Opoziţia a încercat blocarea dezbaterilor. Legea merge la promulgare

Legile JUSTIŢIEI. Senatul a ADOPTAT proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor/ Amendamentul lui Şerban Nicolae, votat/ Opoziţia a încercat blocarea dezbaterilor. Legea merge la promulgare

Proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistraţilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi, 80 de voturi pentru, în condiţiile în care Opoziţia părăsise sala de plen.

Mai multe amendamente respinse în Camera Deputaţilor au fost adoptate la Senat.

O modificare adusă de Senat la Legea 303, privind statutul magistraţilor, este amendamentul lui Şerban Nicolae privind eroarea judiciară. Amendamentul a fost respins la Camera Deputaţilor, dar aprobat în plenul Senatului, care este cameră decizională.

Potrivit amendamentului senatorului Şerban Nicolae, după ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară.

Diferenţa faţă de actuala lege este sintagma "se întoarce în mod obligatoriu", faţă de "se poate îndrepta", cum prevede legea 303.

O altă modificare este aceea că "termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul" faţă de "termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an".

Modificările aduse de amendamentul lui Şerban Nicolae, la articolul 96, şi votate de Senat sunt:

(2) Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă
(3)Există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin această se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legimite ale unei persoane.
(4) Există rea credinţă atunci când judecatorul sau procurorul în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară.
(5) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei din culpă nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară.
(6) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul după caz. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunicarii horatarii judecătoreşti definitive.
(8) După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată, în primă instanţă, revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.
(9) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul.
(10) CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţa sau gravă neglijenţă.

Legea 303 prevedea la articolul 96:

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. (3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.

Din Camera Deputaţilor, proiectul a plecat spre plenul Senatului cu următoarele prevederi:

„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.

USR va ataca la CCR Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor

Preşedintele USR, Dan Barna, a anunţat, marţi, că partidul va ataca la Curtea Constituţională propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Nu este un sfârşit de drum, şi vreau să transmit un mesaj foarte clar întregii societăţi: Vom continua lupta cu toate instrumentele şi cu toate mijloacele legale, parlamentare şi civice pe care le avem la dispoziţie. Evident că vom contesta la CCR această lege, au anunţat şi colegii de la PNL. Deci, practic, trebuie utilizat orice instrument pe care reuşim să-l identificăm, şi legal şi civic, pentru a bloca în cele din urmă intrarea in vigoare a unei astfel de legi. Bineînţeles, şi preşedintele va avea punctul său de vedere. Aceste legi sunt împănate de motive de neconstituţionalitate. Colegii mei de la departamentul juridic lucrează în prezent pentru a definitiva textul contestaţiei”, a declarat Barna, la Parlament.

Opoziţia a încercat să blocheze dezbaterea 

Senatorul liberal Mario Oprea a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a şedinţei Senatului a primelor două puncte, respectiv modificarea legilor 303 şi 304, invocând o prevedere a Regulamentului Senatului potrivit căreia raportul comisiei de specialitate se difuzează şi se transmite senatorilor cu trei zile lucrătoare înainte de dezbatere. El a precizat că senatorii au primit raportul în cursul zilei de marţi, la ora 10.25.

La rândul său, senatorul PMP Traian Băsescu a propus scoaterea de pe ordinea de zi în această sesiune a tuturor legilor care vizează justiţia.

”Parte din modificările făcute acestor legi sunt bune. Sunt legi care funcţionează de 13 ani şi s-au putut constata zone în care se impun anumite ajustări. Pe de altă parte, datorită vitezei cu care s-a lucrat, s-au făcut şi erori formidabile. (...) Pe fondul discuţiilor din societate cred că cel mai bine pentru Parlament ar fi să lase perioada de vacanţă ca o perioadă de dezbatere pentru forma la care s-a ajuns pe aceste legi, să se poată transmite mesajul corect, să se poată recepta de la societate îngrijorările şi să scoatem nişte legi pe care şi societatea şi politicienii să le aprobe”, a adăugat Băsescu.

El a precizat că, în cazul în care se menţin pe ordinea de zi Legile Justiţiei, PMP se retrage de la lucrările plenului.

Senatorul USR Vlad Alexandrescu a cerut retrimiterea proiectului la comisie pentru redactarea unui raport suplimentar.

La ora transmiterii acestei ştiri, senatorii au început dezbaterea proiectului de modificare a legii 303/2004.

Comisia pentru legile Justiţiei a reglementat, luni, capitolul din proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor referitoare la răspunderea magistraţilor, noile amendamente fiind incluse în Raportul transmis plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Noile amendamente adoptate la propunerea PSD şi ALDE conţin următoarele prevederi:

„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici