Liderii parlamentarilor USL susţin finanţarea partidelor şi campaniilor electorale prin împrumuturi

Liderii grupurilor PSD şi PNL din Camera Deputaţilor şi Senat, respectiv Marian Neacşu, Ilie Sârbu, Andrei Gerea şi Puiu Haşotti, alături de deputatul PSD Marian Drăghici au semnat o iniţiativă legislativă care introduce prevederi conform cărora finanţarea partidelor politice se va putea realiza prin împrumuturi.

"Partidele politice pot încheia împrumuturi numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute", se arată într-un alineat nou introdus pentru secţiunea care menţionează sursele de finanţare ale partidelor politice.

Totodată, se menţionează că "împrumuturile al căror obiect are o valoare mai mare de 400 de salarii de bază minime brute pe ţară se supun condiţiilor de publicitate", respectiv se vor declara în Monitorul Oficial.

Pentru anul 2013, echivalentul a 400 de salarii minime brute pe ţară este de 280.000 de lei, conform valorii de la 1 ianuarie.

Această prevedere introdusă în legea de finanţare a partidelor politice vine în contradicţie cu un ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente din 2012 care menţiona ca "instrucţiune" în baza prevederilor legale existente, dar şi a recomandărilor Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), că finanţarea partidelor din împrumuturi este interzisă.

"Finanţarea activităţii partidelor politice din împrumuturi este interzisă sub sancţiunea prevăzută la art 41, alin 1 din Legea 334/2006 (amendă de la 5.000 de lei la 25.000 de lei - n.r.) privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale", mai menţionează articolul 1 din intrucţiunea, semnată de preşedintele AEP, Ana Maria Pătru.

Propunerea legislativă nu stabileşte un prag maximal al împrumuturilor pe care la poate contracta un partid politic, dar sunt menţinute pragurile pentru donaţiile de care poate beneficia în cursul unui an din partea persoanelor fizice sau juridice.

De asemenea, iniţiativa legislativă elimină din datele de identificare a donatorului sau a celui care face cotizaţia obligativitatea publicării în Monitorul Oficial şi a codului numeric personal.

Iniţiatorii propun ca donaţiile de clădiri care ar avea destinaţia de sediu al partidului politic să fie exceptate de la valoarea maximă pe care o poate dona o persoană fizică sau juridică. Pragurile pentru donaţiile menţionate sunt de 200 de salarii minime brute din partea persoanelor fizice într-un an de zile şi de 400 de salarii minime brute în anii când au loc mai multe alegeri generale şi/sau referendumuri naţionale, iar pentru persoanele juridice de 500 de salarii minime brute într-un an fiscal şi de 1.000 de salarii minime când au loc mai multe alegeri generale şi/sau referendumuri naţionale.

În acelaşi regim sunt incluse şi donaţiile financiare care ar avea ca obiect achiziţia de clădiri cu destinaţia de sediu al partidului politic.

În plus, în ceea ce priveşte evaluarea bunurilor mobile sau imobile pe care un partid le primeşte drept donaţie, iniţiatorii propun înfiinţarea unei comisii interne la nivelul partidului care să realizeze evaluarea acestuia. Modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a comisiei în cauză ar urma să fie stabilită prin hotărâre de Guvern.

Iniţiatorii proiectului prelungesc data la care formaţiunile politice sunt obligate să publice în Monitorul Oficial date referitoare la cuantumul donaţiilor şi cotizaţiilor din anul anterior, de la 31 martie la 30 aprilie.

De asemenea, propunerea legislativă completează legea existentă, menţionând în mod expres că şi organizaţiile teritoriale ale partidelor au obligaţia să-şi organizeze contabilitate proprie.

În plus, iniţiativa menţionează că veniturile obţinute de partide din subvenţii de la bugetul de stat nu pot fi supuse "executării silite prin poprire".

O altă prevedere vizează eliminarea din legea finanţării partidelor politice a prevederii care pune în legătură validarea mandatelor celor aleşi pe diferite funcţii de depunerea declaraţiilor privind respectarea pargurilor de cheltuieli impuse de lege.

Astfel, în prezent se prevede că "până la validarea mandatelor" partidele, organizaţiile judeţene şi candidaţii la funcţia de senator sau deputat trebuie să depună la AEP o declaraţie din care să reiasă respectarea plafoanelor maximale de cheltuieli impuse de lege în campania electorală. Forma propusă a legii menţionează că aceste declaraţii ar trebui depuse în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, fiind eliminată corelarea cu validarea mandatelor candidaţilor.

De asemenea, iniţiatorii reglementează limitele de cheltuieli impuse în cazul campaniilor pentru referendum. În cazul celui pentru demiterea preşedintelui sunt similare cu cele aflate în vigoare în cazul alegerii preşedintelui, respectiv 25.000 de salarii minime brute.

Totodată, se precizează că în cazul în care partidele nu folosesc întreaga sumă primită din donaţii în timpul campaniilor electorale pentru plata cheltuielilor angajate, până la depunerea rapoartelor de venituri şi cheltuieli, se vor face venit la bugetul de stat.

"Sunt interzise cheltuielile pentru cadouri către alegători, cu excepţia materialelor promoţionale cu însemnele partidului sau a metarialelor de propagandă electorală", mai precizează un alineat nou introdus.

În ceea ce priveşte rolul de control al AEP, iniţiativa legislativă introduce obligativitatea persoanelor fizice sau juridice care au prestat servicii pentru partid să pună la dispoziţia personalului AEP documentele şi informaţiile solicitate. În plus, informaţiile solicitate partidelor sau persoanelor fizice sau juridice trebuie prezentate AEP în cel mult 30 de zile.

O altă menţiune a legii propuse priveşte obligativitatea publicării de către AEP, ca urmare a primirii documentelor de la partide, a rapoartelor detaliate de venituri şi cheltuieli până la 30 aprilie a fiecărui an, pentru situaţia înregistrată în anul anterior.

Iniţiativa legislativă introduce un termen de doi ani de zile pentru prescrierea faptelor care încalcă legea de finanţare a partidelor politice şi fac regimul contravenţiilor.