Liderul PNŢCD a depus în numele partidului un denunţ împotriva lui Lazăr pentru infracţiuni împotriva umanităţii

"Acest denunţ este formulat în numele PNŢCD, un partid ai cărei lideri au fost asasinaţi în temniţele comuniste. Zeci de mii de ţărănişti de asemenea au murit în urma represiunilor regimului criminal comunist, iar acest denunţ are o semnificaţie şi anume aceea, cei care au făcut asemenea fapte trebuie traşi la răspundere penală în aşa fel încât asemenea situaţii să nu mai aibă loc niciodată în România. Denunţul îl priveşte pe Augustin Lazăr, este un denunţ întemeiat pe Codul Penal, este vorba de infracţiuni împotriva umanităţii. Faptele în opinia mea sunt indiscutabile, am făcut o analiză amplă a faptelor domnului Augustin Lazăr din 1985 şi 1986. Este fără discuţie că domnia sa a făcut parte din acea masă ascunsă criminală care a avut ca obiectiv nimicirea adversarilor politice ai partidului comunist, în afara cadrului legal de atunci", a afirmat Aurelian Pavelescu, la Antena 3.

De asemenea, liderul PNŢCD a spus că Augustin Lazăr, în calitate de preşedinte al comisiei pentru eliberări de la penitenciarul Aiud, a refuzat să-i acorde lui Iulius Filip dreptul de a vorbi în faţa unei instanţe de judecată pentru eliberarea sa.

"Augustin Lazăr, în calitate de preşedinte al acestei comisii, a refuzat să îi acorde acest drept legal lui Iulius Filip pentru ca acesta să nu poată vorbi pentru că Iulius Filip ar fi putut vorbi în faţa instanţei de judecată chiar dacă nu i s-ar fi acordat eliberarea condiţionată. Ori acest sistem a vrut să îi închidă gura şi să distrugă pe Iulius Filip, să nu îi dea nici o şansă. Ceea ce este un lucru nu numai poliţie politică, dar un alt argument aceste procese verbale sunt falsificate. Motivaţia este falsificată de comisie în frunte cu domnul Augustin Lazăr", a declarat Pavelescu.

Aurelian Pavelescu a suţinut că, deşi Filip ar fi fost refuzat de instanţa de judecată, acestuia nu i s-a acordat dreptul de a vorbi în faţa judecătorilor, iar dovada, potrivit spuselor acestuia, este lipsa semnăturii prin care lua la cunoştinţă procesul verbal scris de comisia de eliberări.

"În situaţia lui Iulius Filip şi în 1985 şi în 1986 procesul verbal al comisiei nu i-a fost comunicat. Dacă o să observaţi pe formularul pe care dumneavoastră l-aţi prezentat de nenumărate ori, în josul celei de a ultimei pagini există o rubrică: se comunică condamnatului pentru a se adresa instanţei de judecată şi spune acolo condamnat care urma să semneze. Ei bine nu există semnătura nici pe procesul verbal din 1985 nici pe cel din 1986. Ori în mod repetat, deci vorbim de două ori, odată în 1985 şi o dată în 1986, Augustin Lazăr în calitate de preşedinte al acestei comisii a refuzat să îi acorde acest drept legal lui Iulius Filip pentru ca acesta să nu poată vorbi pentru că Iulius Filip ar fi putut vorbi în faţa instanţei de judecată chiar dacă nu i s-ar fi acordat eliberarea condiţionată", declarat Pavelescu.

De asemenea, el susţine că infracţiunea de care este acuzat Augustin Lazăr este imprescriptibilă şi că procurorul general a minţit în comunicatul emis de Parchetul General.

"Infracţiunea deosebit de gravă este imprescriptibilă, argumentele sunt foarte serioase, lucrul care nu s-a menţionat, nu am mai spus şi le spun în premieră la dumneavoastră: Domul Augustin Lazăr a dat un comunicat de la Parchetul General spunând că de fapt hotărârea o lua pentru eliberare condiţionată instanţa de judecată. Ei bine domnul Lazăr a minţit. Pentru că instanţa de judecată dispunea liberarea condiţionată numai în condiţiile în care procurorul avea o rezoluţie cu această comisie de eliberare condiţionată, o rezoluţie pozitivă. Pentru cei care aveau aviz negativ cum s-a întâmplat în situaţia dizidentului Iulius Filip, procurorul nu sesiza instanţa de judecată, aşa spune legea. E vorba de legea 23 din 1969, însă comisia era obligată prin aceeaşi lege să îi comunice deţinutului că propunerea nu se va face pentru liberarea condiţionată, situaţie în care deţinutul avea dreptul legal să i se adreseze el instanţei de judecată", a mai spus liderul PNŢCD.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzaţiile ce i-au fost aduse în spaţiul public, potrivit cărora ar fi refuzat să elibereze un disident anticomunist. Şi Inspecţia Judiciară s-a autosesizat ca urmare a apariţiei în spaţiul public a informaţiilor potrivit cărora procurorul general Augustin Lazăr, înainte de 1989, ca procuror la Alba, ar fi refuzat că elibereze un disident anticomunist şi face verificări.

Augustin Lazăr a respins, printr-un comunicat de presă, acuzele potrivit cărora ar fi făcut poliţie politică, precizând că o astfel de dezinformare este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Procurorul general apreciază că atacurile concertate din ultimele zile la adresa sa, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmăresc atât decredibilizarea sa în calitate de procuror general, cât şi destabilizarea Ministerului Public.

Lumea Justiţiei a publicat documente care ar arăta cum un procuror din judeţul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist, acest lucru întâmplându-se în mijlocul anilor '80. Potrivit sursei citate, numele procurorului din acest caz este identic cu cel al actualului procuror general al Romaniei, iar cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din judeţul Alba, judeţ din care provine şi actualul procuror general. Jurnaliştii de la Lumea Justiţiei precizează că nu ştiu dacă procurorul din această cauză este unul şi acelaşi cu actualul procuror general, Augustin Lazăr.