Liviu Dragnea după ce PSD a atacat dezincriminarea conflictului de interese: "Îmi asum, recunosc cinstit. Nu am înţeles exact gestul pe care l-au făcut unii colegi de a contesta la CCR"

''Mi-o asum. Trebuie să recunosc: ca preşedinte al PSD, mai ales în aceste vremuri, dacă întorci capul puţin, mai apare câte ceva în Parlament. În primul rând, nu am înţeles foarte bine ce au votat. Nu am înţeles de ce au contestat-o la Curte'', a declarat Liviu Dragnea.

El a precizat că deputaţii PSD au hotărât să conteste la CCR proiectul după discuţiile apărute în presă.

''Nu am foarte multe explicaţii. Îmi asum, recunosc cinstit: nu am înţeles exact gestul pe care l-au făcut unii colegi de a contesta la CCR'', a conchis liderul social-liberal.

Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL, iar dezbaterea la Curte va avea loc în data de 6 iulie.

Textul sesizării a fost semnat de 76 de deputaţi PSD, 13 UDMR, 9 reprezentanţi ai minorităţilor şi un liberal, iar adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin Iordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat de parlamentari de la toate partidele.

Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ''ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie'' deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ''are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituţia României: <<Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile >>''. ''Prin interpretarea art. 38 alin (11) din legea nr. 96.2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor va apărea o contradicţie între dispoziţiile din legea generală 161/2003 şi dispoziţiile din legea specifică 161/2003 încălcându-se spiritul Constituţiei'', mai arată autorii sesizării.

De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ''(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o <<subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie>> pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă''.

''Trebuie menţionat că infracţiunea de <<Conflict de interese>> prevăzută de art. 301 C.P. nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelei <<zone gri>> în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal. (...) Vă solicităm să declaraţi neconstituţională legea privind interpretarea art. 38 ali (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor în raport cu argumentele aduse'', încheie autorii sesizarea trimisă la CCR.

Plenul reunit al celor două Camere, întrunit miercuri, 22 iunie, a adoptat cu 306 voturi "pentru" şi o abţinere proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese. Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ''nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora''.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu susţine iniţiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

Citeşte şi: Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, apel la calm: Am solicitat o analiză serioasă a Guvernului privind consecinţele Brexit

Citeşte şi: REACŢIILE politicienilor români după Brexit - Cristian Preda: Prioritatea să fie românii din Marea Britanie. Norica Nicolai: O lecţie pentru liderii politici. Muncitorii români nu vor fi afectaţi. Liviu Dragnea face apel la calm

Citeşte şi: Liviu Dragnea s-a întâlnit cu premierul Cioloş şi i-a cerut schimbarea miniştrilor Justiţiei şi Agriculturii