Liviu Dragnea, interviu pentru New Europe: DNA, păpuşar al judecătorilor, nemulţumită de planul Guvernului de a înfiinţa un departament în afara direcţiei

Liviu Dragnea a deschis un proces la Curtea Europeană de Justiţie împotriva Comisiei Europene. Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene prin intermediul companiei Tel Drum.

Acţiunea legală a adus un val de umbră atât asupra lui Liviu Dragnea, care nu poate deţine funcţii guvernamentale din cauza unei condamnări de fraudă electorală, cât şi asupra României, care a preluat luna aceasta preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, observă New Europe.

Procesul este cea mai recentă încercare a lui Liviu Dragnea de a lupta împotriva acuzaţiilor care îi sunt aduse şi împotriva „statului paralel”.

Într-un interviu acordat publicaţiei New Europe, Liviu Dragnea a declarat că DNA este nemulţumită de planul Guvernului de a înfiinţa un departament în afara DNA care să investigheze activitatea judecătorilor. Dragnea a transmis că Agenţia anticorupţie este subiectul mult prea multor conflicte de interes şi abuzuri şi nu poate fi responsabilă de investigaţiile judiciare. Această sarcină ar trebui preluată de o agenţie independentă de DNA, consideră Dragnea.

Într-un alt punct al interviului, Dragnea a declarat că legislaţia va fi prezentată Parlamentului pentru a preveni influenţarea justiţiei, Parlamentului sau Guvernului de către serviciile secrete.

Organizaţiile susţinute de George Soros sunt blamate pentru instigarea la violenţă în cadrul protestelor din Bucureşti din data de 10 august. Dragnea l-a acuzat de asemenea pe preşedintele Klaus Iohannis că a susţinut protestatarii.

Conform declaraţiilor liderului PSD, înfiinţarea unui departament judiciar independent este o parte importantă din noile legi ale justiţiei susţinute de PSD. Dragnea este pregătit să reziste presiunii şi criticilor aduse de Uniunea Europeană, DNA, precum şi de mai mulţi politicieni români.

Criticile aduse DNA de către Dragnea sunt parte dintr-o campanie largă de defăimare a autorităţii anticorupţie. Mai mulţi politicieni, doctori, oameni de afaceri, avocaţi, jurnalişti, profesori şi poliţişti au fost vizaţi de DNA în ultimii ani, procentul de achitări fiind doar de 40%, conform unui raport emis în luna ianuarie.

Dragnea şi-a dat demisia din cabinet în mai 2015, în urma acuzaţiilor de fraudă electorală. Acesta a primit în aprilie 2016 o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, acesta a devenit preşedinte al Camerei Deputaţilor. În iunie 2018, a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu. Dacă apelul va fi respins, acesta va merge la închisoare.

Măsura propusă privind introducerea unui nou departament pentru investigarea judecătorilor a fost criticată de Uniunea Europeană în raportul său recent privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Înfiinţarea acestui nou departament ar putea fi văzută ca un instrument (suplimentar) de a exercita presiuni asupra judecătorilor. Motivul pentru un tratament special al magistraţilor în comparaţie cu alţi mandatari şi funcţionari publici nu a fost clarificat. În plus, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are deja o experienţă solidă în investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie din cadrul magistraturii ", se menţionează în raportul din noiembrie 2018.

În ultimele săptămâni, mai multe dezvăluiri publice şi înregistrări audio au arătat procurorii DNA vorbind despre "pregătirea" de acuzaţii nefavorabile împotriva judecătorilor. Noua secţiune a început să investigheze imediat aceste noi fapte, iar procurorii DNA au fost suspendaţi din funcţii.

Potrivit lui Dragnea, "ei (DNA, n.red) pierd un instrument care îi ajută să pună presiune asupra judecătorilor". Liderul PSD atrage atenţia asupra faptului că DNA a deschis dosare împotriva a 3.320 de magistraţi (peste 60% dintre magistraţi) şi consideră că judecătorii aflaţi sub investigaţie sunt mai uşor de convins să se conformeze planurilor DNA.

Potenţialul DNA de a influenţa un caz este slăbit atunci când îşi pierde puterea de a investiga judecătorii, a spus Dragnea. "Ei (DNA, n.red.) sunt supăraţi deoarece judecătorul nu are de ce să se teamă de procuror atunci când procurorul nu poate avea ceva de spus împotriva lui în timpul unui proces".

Acest lucru explică ostilitatea DNA faţă de propunerea sa. "Vor pierde capacitatea de a exercita presiuni asupra judecătorilor, iar judecătorii nu vor mai trebui să se teamă. Când se întâmplă această schimbare, dosarul investigatorului asupra judecătorului, dacă are dosar, va fi discutat de o altă instituţie, nu de către DNA sau procurori".

Liderul PSD a declarat în interviu că şeful DNA a fost numit politic de ministrul justiţiei şi de preşedinte. "Aici există o influenţă politică. Dar când avem o secţiune specială, acea secţiune specială nu va fi supusă influenţei politice. Această secţiune este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, total independentă, ceea ce îi deranjează". Se susţine că noul organism de investigaţie al lui Dragnea va diminua riscul unui conflict de interese.

Criticii politicianului susţin că este o încercare a lui Dragnea de a proteja judecătorii corupţi şi persoanele care au nevoie de corupţie pentru a-şi atinge obiectivele personale.

Modificările sunt în curs de desfăşurare, susţine Dragnea: "Lucrurile au început să se mişte, legile au început să se schimbe, pentru a se asigura că astfel de abuzuri nu se repetă, iar persoanele care au comis astfel de abuzuri sunt trase la răspundere".

Credibilitatea deciziilor instanţelor a fost subminată prin dezvăluirea protocoalelor care arată că serviciile de informaţii DNA au colaborat cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), cu asociaţia magistraţilor şi cu alte organe judiciare, a afirmat Dragnea. "În ce ţară democratică puteţi găsi protocoale secrete între serviciile de informaţii şi curtea supremă de judecată, Consiliul superior al magistraturii, Parchetul General şi DNA", a spus el. "Au existat ofiţeri în serviciul de informaţii care au declarat că au tratat dreptatea ca un "domeniu tactic", pentru a cita un oficial senior SRI, a adăugat liderul PSD.

Dragnea a spus că milioane de români au fost monitorizaţi şi că au fost interceptate telefoanele mobile, sub umbrela luptei anticorupţie. Un raport public emis de comisia specială a Parlamentului privind Serviciul de Informaţii a arătat că în ultimii ani, şase milioane de români au fost supuşi supravegherii tehnice.

Serviciul de informaţii este o parte esenţială a ceea ce Dragnea numeşte "statul paralel", din care fac parte şi instanţele, procurorii, guvernul şi parlamentul.

Guvernul PSD a luptat să combată această coluziune. "Am făcut paşi importanţi în această direcţie. Acum, Parlamentul nu mai este dispus să fie controlat de serviciile de informaţii. Guvernul nu mai este dispus să fie controlat de serviciile de informaţii".