Macovei: Solicit Guvernului să transpună în mod complet şi fidel Directiva confiscării extinse

„Tudorel Toader şi-a bătut joc de Directiva confiscării extinse, de Uniunea Europeană şi de românii cinstiţi care cer de mulţi ani confiscarea banilor, nu numai pedepse cu închisoare, indiferent pe ce nume le-au pus condamnaţii (confiscarea de la terţi) şi punerea sechestrului pe bani şi averi încă de la începutul anchetelor, pentru a nu ajunge la decizii definitive de confiscare când banii şi bunurile s-au evaporat şi nu mai este nimic de confiscat”, susţine Macovei, într-un comunicat de presă.

Monica Macovei îl compară pe Tudorel Toader cu fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache. „Iordache «Altă întrebare» s-a transformat în Toader «Nu face obiectul prezentului proiect», spune Macovei în comunicatul citat.

Europarlamentarul întreabă unde se regăsesc articolele importante din Directivă, cele care privesc confiscarea extinsă şi punerea sub sechestru, din moment ce Toader a susţinut public că a transpus Directiva, dar în dreptul lor este trecut „nu fac obiectul prezentului proiect”.

Ea susţine că „adoptarea proiectului de lege în Parlament în forma actuală ne duce din „avem corupţie, dar nu corupţi” de pe vremea lui Năstase la „avem corupţi, dar nu le luăm banii” şi la „condamnaţii rămân tot bogaţi şi românii tot săraci”.

Macovei îl acuză pe Toader că a ales să ţină partea „penalilor” în ceea ce priveşte transpunerea Directivei confiscării extinse. „Cele câteva articole modificate din Codul Penal şi prezentate de Toader ca fiind transpunerea Directivei nu au legătură cu Directiva europeană. Proiectul emanat de Toader, adoptat de Guvern şi trimis în Parlament nu transpune Directiva confiscării extinse”, a spus Macovei.

Ea explică faptul că este inaplicabilă „confiscarea extinsă” care este prevăzută în Directiva europeană, deoarece ministrul Justiţiei a eliminat termenul „ilicit” şi l-a înlocuit cu „infracţional”. „Iar termenul «infracţional» înseamnă comiterea unei noi infracţiuni care să ducă la o nouă condamnare şi numai la confiscarea banilor furaţi prin acea infracţiune, cum era anterior Directivei, cum este şi acum”, susţine Macovei.

De asemenea, ea explică în comunicatul de presă ce înseamnă confiscarea extinsă. „Potrivit directivei, dacă X este condamnat pentru o singură infracţiune din lista celor din directivă, judecătorul face sau cere verificări privind toată averea lui, indiferent pe ce nume este pusă, şi, dacă constată o diferenţă pe care condamnatul nu o poate justifica prin veniturile legale, o confiscă, nefiind necesar alt dosar penal şi altă condamnare. Aceasta este confiscarea extinsă”.

Totodată, Macovei arată şi de ce termenul „ilicit” este folosit în Directivă. „Nu este nevoie să se stabilească o legătură cu un comportament penal, este suficient, între altele, ca judecătorul să considere, pe baza balanţei probabilităţilor, că este mai probabil ca averea/banii nejustificaţi prin venituri legale să provină dintr-un comportament penal, decât din activităţi legale, fără a fi însă identificată vreo infracţiune anume. Tocmai de aceea Directiva foloseşte termenul de «ilicit», pentru că nu trebuie stabilită o infracţiune anume. Faptul că proprietatea condamnatului, la vedere sau ascunsă, este mai mare decât veniturile legale este unul din elementele care pot duce judecătorul la concluzia că diferenţa nejustificată de avere este supusă confiscării extinse”, punctează ea.

Macovei precizează că nici „confiscarea de la terţi” din Directiva europeană nu poate fi aplicată, deoarece în proiectul de transpunere a Directivei, „în Tabelul de Concordanţă între Directivă şi proiectul lui Toader de transpunere a Directivei, la „confiscarea de la terţi” scrie: „Nu face obiectul prezentului proiect”.

În ceea ce priveşte punerea sub sechestru, de la începutul anchetei, a banilor, a bunurilor sau averilor celor anchetaţi, europarlamentarul arată că nici aceasta nu se poate realiza, deoarece „La Art 7 din Directivă, în Tabelul de Concordanţă între Directivă şi Proiectul lui Toader de transpunere a Directivei, la punerea sub sechestru (cuvântul „îngheţare” nu există în codurile penale române) scrie: «Nu face obiectul prezentului proiect»”.

Astfel, susţine Monica Macovei, nu sunt transpuse definiţiile care dau sens prevederilor din Directivă. ”În Tabelul de Concordanţă între Directivă şi proiectul lui Toader de transpunere a Directivei, la Art. 2 al Directivei, care defineşte toate noţiunile şi conceptele folosite în Directivă, scrie: «Nu face obiectul prezentului proiect»”.

Fostul ministru al Justiţiei spune că o transpunere eficientă era necesar să înceapă chiar de la definiţiile scrise în Directiva europeană. „Definiţiile sunt foarte importante, pentru că Directiva reglementează fiecare lucru pe care îl defineşte, cum ar fi bunuri, instrumente, valori, confiscare, terţi etc. Desigur, se schimbă multe elemente din dreptul penal şi de procedură penală actual, dar am intrat in Uniunea Europeană ca să schimbam spre bine, şi nu ca să păstram ce merge prost, cum este şi confiscarea în forma actuală sau limbajul şi concepte juridice de acum zeci de ani”, spune Macovei în comunicat.

Europarlamentarul susţine că, pentru România, soluţia este ca realizarea efectivă a confiscării să fie sub controlul şi supravegherea judecătorului care a dat decizia definitivă de confiscare şi confiscare extinsă, „pentru că este primul interesat să ducă până la capăt orice confiscare a dispus”.

Macovei concluzionează că Directiva confiscării extinse şi a punerii sub sechestru nu a fost transpusă deloc, astfel că banii furaţi nu se întorc la oameni. „Nu ştim dacă Tudorel Toader a informat Guvernul că a transpus doar câteva articole din Directiva confiscării extinse, şi acelea prost, sau dacă prim-ministrul şi-a însuşit acest text în cunoştinţă de cauză. Tudorel Toader ştie însă că acest simulacru de transpunere va atrage o nouă procedură de infrigement din partea Comisiei Europene. Este acest lucru asumat, odată cu trimiterea proiectului în Parlament, pentru a trage de timp încă 2-3 ani, astfel încât cei care au furat banii oamenilor să şi-i pună la adăpost?”, se întreabă ea.

Astfel, Monica Macovei solicită Guvernului să propună un text „care să fie fidel reglementării europene”, în contextul în care proiectul de lege al Ministrului Justiţiei se află la Senat, în calitate de prima cameră sesizată, care are ca termen pentru adoptare luna noiembrie.