Macovei: UDMR pune piedici grosolane aderării României la Schengen

Macovei semnalează, pe blogul său, că UDMR propune ca parlamentarii, miniştrii, alţi demnitari să nu mai poată fi anchetaţi şi condamnaţi pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie sau care aduc pagube materiale statului.

"Suntem pe ultima sută de metri pentru a convinge Europa că anticorupţia funcţionează în România, mai ales la nivel înalt, adică al politicienilor, că suntem un stat de drept în care legea se aplică egal şi pentru omul de rând şi pentru politicieni, că şi politicienii pot face închisoare. Ca să dobândim încrederea Statelor Membre ale Uniunii pentru a intra demni în spaţiul Schengen. DNA, DIICOT şi ANI îşi fac datoria, anchetează, verifică, trimit în judecată politicieni, iar judecătorii au început să dea pedepse pe măsura faptelor. Doi parlamentari UDMR (şi cine o mai fi în spatele lor) pun însă piedici grosolane, care ne pot costa pe toţi cei care vrem în Schengen şi care vrem să trăim într-o ţară normală, a noastră şi nu a «lor», în care, dacă avem corupţie politică, să avem şi politicieni la închisoare (desigur, prin judecăţi drepte, rapide şi pe bază de probe)", susţine Monica Macovei.

Ea menţionează şi care sunt "ultimele piedici grosolane puse de doi parlamentari UDMR", referindu-se la propunerea depusă în Parlament pentru a modifica Codul Penal, astfel încât parlamentarii, miniştrii, primarii etc. să fie eliminaţi din definiţia "funcţionarilor publici" şi practic să nu poată fi anchetaţi şi pedepsiţi penal pentru luare de mită, trafic de influenţă, conflict de interese, abuz în serviciu, delapidare etc.

Macovei menţionează că a auzit un reprezentant al UDMR spunând, într-o emisiune televizată, că "luarea de mită nu poate fi comisă de un parlamentar".

"Ba da, şi parlamentarii pot lua mită sau comite trafic de influenţă, pentru a modifica legi, a angaja persoane, a «rezolva contracte» şi multe altele. La fel şi miniştrii, şi ei pot lua mită, după cum am văzut în atâtea cazuri. Oricine exercită puterea publică poate lua sau da mită, poate face trafic de influenţă, asta de când lumea", subliniază Monica Macovei.

Ea precizează că parlamentarul Marton Arpad a propus eliminarea din definiţia "funcţionarului public" a persoanelor care "exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură", adică eliminarea art. 175 litera b din noul Cod Penal. Macovei explică faptul că acest lucru ar însemna că aceste persoane nu vor putea fi anchetate şi condamnate pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie sau care produc pagube materiale.

"Aceştia ar fi mai presus de lege, violând egalitatea în faţa legii. Reamintesc că una din cerinţele intrării României în UE a fost lupta împotriva corupţiei politice; să ştie şi UDMR, corupţia politică este corupţia comisă de politicieni", adaugă Monica Macovei.

Vicepreşedintele PDL menţionează că a doua propunere aparţine deputatului Mate Andras Levente, care doreşte ca infracţiunea de "conflict de interese" să fie de facto dezincriminată.

"Face asta prin propunerea de a adăuga cuvântul «nejustificat» la folosul material obţinut în urma unui act făcut în conflict de interese. În propunerea deputatului Levente, textul ar suna aşa: «Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin panas la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică». De exemplu, dacă la licitaţia făcută de un primar câştigă firma lui, a soţiei sau a unei rude, folosul patrimonial nu poate fi «justificat» ori «nejustificat», el este un folos patrimonial şi atât, constituind un element al infracţiunii de conflict de interese (este de fapt scopul infracţiunii). Un astfel de folos patrimonial (în bani) nu este niciodată «justificat». Deputatul Levente propune şi o altă modificare la definiţia infracţiunii de conflict de interese, reducând aria persoanelor care beneficiază de folosul patrimonial, reducând astfel sfera de aplicare a infracţiunii de conflict de interese", arată Macovei.

"Şi să nu uităm, prin scoaterea din definiţia funcţionarului public a parlamentarilor, miniştrilor, a altor persoane care exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură - asta fiind propunerea dlui Marton, descrisă la pct 1- niciuna dintre aceste persoane nu va putea fi anchetată, sancţionată ori condamnată pentru conflict de interese. Deci s-au scos şi de sub această infracţiune!", mai scrie Monica Macovei.

Ea aminteşte că deputatul Mate Andras Levente a fost investigat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul sau parlamentar.

"Nu mai este nimic de spus", adaugă Macovei.

Monica Macovei îşi exprimă speranţa că aceste propuneri nu vor fi adoptate.

"Însă telegramele şi infogramele ambasadelor din România ale statelor UE au plecat deja spre capitalele lor, la fel şi către Comisia Europeană, şi pun pariu că aceste încercări de a scăpa politicienii de răspunderea penală în multe infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni vor fi notate în raportul MCV din iulie 2012. Este raportul care trebuie să reflecte progrese şi nu regrese, care trebuie să constate că există voinţă politică majoritară în România pentru a continua lupta anti-corupţie. Cum răspund aceşti parlamentari UDMR în faţa poporului român, inclusiv în faţa electoratului propriu? Sunt convinsă că nici românilor şi nici maghiarilor nu le place ca politicienii să fie mai puţin egali cu restul oamenilor şi să scape de răspunderea penală. Liderii UDMR repetă de câte ori au ocazia că ei sunt «un partener de încredere», că «nu trădează niciodată». Aşa să fie, dar să nu trădeze interesul României de a fi un stat de drept. Mie mi se pare că asta fac, dar poate mă înşel. Aştept dezminţiri, în primul rând prin retragerea rapidă a celor două propuneri şi scuze publice faţă de opinia publică", încheie Macovei.