Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avertizat, vineri, că împrumuturile bancare acordate de China statelor sărace, în special din Africa, riscă să genereze o nouă criză financiară de amploare mondială, informează publicaţia Die Zeit.
Rusia ar avea în vedere un al doilea atac asupra Kievului, posibil în toamnă. Potrivit site-ului de ştiri Meduza, Moscova speră să câştige un război de uzură în Ucraina. Administraţia Putin pare să înceapă să creadă că ar putea obţine o victorie pe scară largă până la sfârşitul anului, relatează Meduza, care citează surse apropiate Kremlinului.
Autorităţile ruse ar fi stabilit un prag minim şi maxim pentru declararea „operaţiei militare speciale încheiate şi reuşite”.
„Donări de sânge forţate” în Crimeea. Aceasta este acuzaţia la adresa autorităţilor ruse care vine de la comisarul pentru drepturile omului al Parlamentului ucrainean, Liudmila Denisova. „Primesc în mod constant informaţii despre un număr mare de soldaţi răniţi în spitale”, a spus el, potrivit agenţiei de presă UNIAN. Instituţiile sanitare nu pot face faţă „situaţiei şi” există o lipsă catastrofală de sânge”.
Denisova a vorbit despre secţiile supraaglomerate din spitalul militar din Sevastopol. „Autorităţile de ocupare a forţei de muncă le cer angajatorilor să trimită lucrători la centrele de donare de sânge”, a spus el. Oamenii sunt nevoiţi să devină donatori, pentru a nu-şi pierde locul de muncă”.
O campanie în care, potrivit Denisova, nu există criterii sau asistenţă medicală, întrucât – a denunţat ea – „nu se solicită documente şi nu se fac analize”.
Compania de gaze de stat ucraineană cere Germaniei să oprească sau să reducă drastic furnizarea de gaze naturale prin conducta Nord Stream 1, au relatat diverse surse mass-media germane, citând o declaraţie a CEO-ului Serhij Makogon la TV ucraineană. O cerere în acest sens ar fi fost trimisă guvernului german. Legea germană permite conductei să funcţioneze cu condiţia să asigure aprovizionarea cu gaze către Europa.
Rusia, însă, ar fi „încălcat aceste principii”. Nord Stream 1 este în funcţiune din 2011 şi circulă din Rusia până în Mecklenburg-Pomerania de Vest, traversând Marea Baltică.
Gazoductul Nord Stream 2 a fost finalizat în 2021, dar nu a intrat niciodată în funcţiune şi a fost blocat după invazia rusă în Ucraina.
Vladimir Putin nu doar că vrea să cucerească Ucraina, ci „să-i ştergă cultura”: a spus Joe Biden în discursul său pentru ceremonia de absolvire a cadeţilor Academiei Navale din Annapolis.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu cancelarul austriac, Karl Nehammer, „a subliniat că Kievul a sabotat procesul de negocieri între reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei”. Acest lucru a fost raportat de o notă de la Kremlin.
Preşedintele rus Vladimir Putin, în conversaţia, cu cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat că Ucraina trebuie să elibereze porturile cât mai curând posibil, pentru a permite trecerea navelor. Acest lucru a fost anunţat de Kremlin, după cum a raportat TASS.
Preşedintele rus Vladimir Putin ar fi „gata să discute despre un schimb de prizonieri cu Ucraina”. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat acest lucru după conversaţia sa cu liderul de la Kremlin, iar presa din Viena a relatat acest lucru.
„Vorbim despre oraşe bombardate, femei violate, cereale furate, de parcă am trăi pe vremea lui Ginghis Han. Rusia s-a dovedit a fi o ţară barbară care ameninţă securitatea mondială: ilogică, inconsecventă şi inadecvată. Face fiecare persoană din Europa mai săracă, provocând foamete în Asia şi noi conflicte. Trebuie să o oprim împreună, folosind forţa pentru a păstra ordinea mondială”, a scris Mikhailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelensnki, pe Twitter.
Rusia întreprinde acţiuni pentru genocid în Ucraina şi comite atrocităţi menite să distrugă poporul ucrainean: 30 de experţi în drept internaţional spun, în primul raport independent de la începutul conflictului. Documentul oferă „dovezi extinse şi detaliate despre uciderea în masă a civililor, deportările forţate şi retorica dezumanizantă folosită de înalţi oficiali ruşi pentru a nega existenţa unei identităţi ucrainene”.
UPDATE 17:20: Dacă Putin câştigă, nu mai suntem în siguranţă
„Dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul din Ucraina, nu ne vom mai simţi niciodată în siguranţă”, spune şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, definind că „este pe deplin legitim să sprijinim Ucraina” cu tancuri şi avioane. „Asistăm acum la crime de război atroce săvârşite în Europa, crime pe care am sperat cândva să fie date istoriei”. Potrivit celor spuse de Truss, „în faţa unei astfel de groază trebuie să răspundem cu fermitate”. Prin urmare, „trebuie să ne asigurăm că Ucraina câştigă această mare bătălie pentru libertate. Putin nu poartă război doar cu poporul ucrainean, ci şi fundamentele societăţilor noastre: libertatea, suveranitatea şi statul de drept”.
Cancelarul german Olaf Scholz l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că încearcă să dea vina pe Occident pentru criza alimentară declanşată de invazia rusă a Ucrainei. „Această naraţiune putiniană” trebuie respinsă cu orice preţ, a spus Scholz vorbind astăzi la Ziua Catolică de la Stuttgart. Din acest motiv, a spus cancelarul, este important să dialogăm pe picior de egalitate cu ţările din sudul global şi să nu le împingem în braţele lui Putin.
„Am decis să ajutăm victima acestui război de agresiune”, a continuat Scholz, „războiul lui Putin este îndreptat împotriva ordinii de pace. Putin vrea în schimb să revină la legea celui mai puternic”. În timpul evenimentului de la Stuttgart, Scholz a avertizat, de asemenea, că împrumuturile mari ale Chinei către ţările mai sărace, în special în Africa, ar putea duce la o criză financiară şi economică globală.
UPDATE 16:50 Kiev, Şcoala Economică: pierderi de război 564 miliarde de dolari. Peste 200 de companii şi fabrici distruse
Pierderile economice totale pentru Ucraina cauzate de invazia rusă se ridică la 564-600 de miliarde de dolari, potrivit Şcolii de Economie din Kiev (KSE). Măsura include daune directe aduse caselor şi altor clădiri, infrastructurii şi proprietăţilor, precum şi daune indirecte sub formă de scădere a PIB-ului, pierderi de investiţii, abandon de muncitori şi costuri suplimentare pentru apărare şi sprijin social.
Pierderile directe datorate distrugerii clădirilor şi infrastructurilor sunt estimate la 105 miliarde de dolari, din care aproximativ 40 de miliarde sunt reprezentate de pagube la locuinţe. Oraşele Mariupol – aflate acum sub control rusesc după un asediu îndelungat – Harkov şi Cernihiv – ambele bombardate puternic de Rusia înainte ca forţele acesteia să se retragă – şi Severodoneţk şi Lysychansk din Donbas, unde lupte grele sunt în desfăşurare, au suferit cele mai multe daune la clădirile rezidenţiale, potrivit la KSE.
Între timp, companiile ucrainene au suferit pierderi economice de 11 miliarde de dolari, dintre care peste jumătate de miliard doar în ultima săptămână. Potrivit Şcolii de Economie din Kiev, peste 200 de companii, fabrici şi fabrici ucrainene au fost distruse, avariate sau confiscate de Rusia.
„Numele meu este Zuev Eduard, sunt din regiunea Doneţk. Ni s-a spus mereu atât la televizor, cât şi în ziare, că ucrainenii sunt cei care ne atacă. Suntem un popor de muncitori, nu ne gândim la politică. Ruşii au rechemat practic 100% dintre bărbaţi la arme”, spune Eduard într-un videoclip difuzat de serviciul de securitate ucrainean.
În republica Doneţk, afirmă el, „au mai rămas aproape doar femei. În felul în care s-au comportat cu noi, nu m-am simţit niciodată parte din armata rusă. Ne-au abandonat. Comandantul batalionului nostru era aproape întotdeauna beat. A tras adesea lângă picioarele soldaţilor. Nu ştiu ce se va întâmpla cu mine. Ce vor decide. Sunt vinovat că am făcut parte din armata rusă”.
Conform acordului, Israelul va exporta combustibil prin intermediul instalaţiilor egiptene de gaz natural lichefiat.
Ţările membre UE caută noi rute de gaz, pentru a limita importurile din Rusia. România este una dintre ţările UE care şi-a exprimat interesul de a importa GNL din Israel prin Egipt.
Gazul israelian deserveşte acum în principal piaţa locală, precum şi ţările vecine Egipt şi Iordania.
Potrivit lui Chaus, posibila evacuare a locuitorilor din oraşul Cernihiv sau din alte localităţi din regiunea Cernihiv nu este adevărată.
„Nu s-a schimbat nimic, avem încredere în informaţiile care provin exclusiv din surse oficiale. Dacă este nevoie de evacuare, vom spune cu siguranţă acest lucru şi vom asigura punerea în aplicare a acesteia”, a declarat Chaus.
Viaceslav a subliniat că în prezent situaţia din regiune este stabilă, deşi există bombardamente periodice asupra zonelor de frontieră.
Statele Unite se vor concentra pe contracararea ameninţărilor generate de China, a afirmat joi secretarul de Stat american, Antony Blinken, avertizând că apropierea dintre Beijing şi Moscova trebuie să genereze preocupări pentru naţiunile din zona Indo-Pacifică.