Madridul şi Barcelona se aliază pentru a face catalana o limbă oficială a Uniunii Europene

Într-o poziţie neobişnuit de unitară, guvernul naţional de la Madrid şi guvernul regional catalan de la Barcelona promovează împreună această propunere. Aceasta este în întregime legată de eforturile premierului spaniol Pedro Sánchez de a rămâne în funcţie după alegerile parlamentare din luna iulie, informează Politico.

Sánchez are nevoie de sprijinul separatiştilor catalani pentru a forma un guvern, iar recunoaşterea limbii catalane ca limbă a UE este una dintre condiţii.

Cetăţenii UE au dreptul de a folosi oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale blocului pentru a comunica cu instituţiile şi de a primi răspunsuri în limba respectivă. În plus, toate legile, propunerile şi deciziile UE trebuie să fie traduse în limbile recunoscute oficial.

4 martie 1948: Cum a denunțat Regele Mihai I al României la Londra abdicarea forțată dictată de către regimul comunist

11:36

Opt din 10 bucureșteni consideră că orașul nu este pregatit pentru un cutremur major

10:59

Cu toate acestea, pentru a obţine această recunoaştere este nevoie de sprijinul unanim al tuturor celor 27 de ţări membre în cadrul Consiliului Afaceri Generale al blocului.

În mod normal, interacţiunea dintre reprezentanţii Madridului şi ai Barcelonei este rară şi adesea tensionată. Dar în perioada premergătoare votului de marţi, oficiali de rang înalt au declarat că există o determinare comună de a obţine recunoaşterea UE, în ciuda neîncrederii istorice dintre cele două părţi, în special în urma referendumului eşuat din 2017 privind independenţa Cataloniei.

În ciuda acestui efort comun, este foarte puţin probabil ca propunerea Spaniei să fie susţinută în unanimitate în cadrul Consiliului Afaceri Generale.

Mai mulţi diplomaţi au declarat pentru Politico că sunt în continuare îngrijoraţi de costul potenţial al adăugării a trei limbi suplimentare la cele 24 deja recunoscute de UE, o mişcare care ar costa probabil zeci de milioane de euro în cheltuieli de traducere.

Alţi oficiali au declarat că sunt îngrijoraţi de un posibil efect de domino: dacă sunt recunoscute catalana, galiciana şi basca, alte grupuri lingvistice europene ar putea cere şi ele acelaşi statut oficial.