MAE: Corlăţean i-a prezentat ambasadorului Franţei evoluţiile interne după decizia CC

Corlăţean "a prezentat ultimele evoluţii în plan intern urmare recentei decizii a Curţii Constituţionale (21 august 2012), de respectare a acesteia de către toţi actorii politici, inclusiv pentru asigurarea stabilităţii economice", se menţionează într-un comunicat transmis MEDIAFAX de MAE.

De asemenea, în întâlnirea de prezentare desfăşurată miercuri la sediul MAE Corlăţean "a reafirmat şi angajamentul României şi a Guvernului pe linia îndeplinirii recomandărilor raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care să permită adoptarea unui raport intermediar obiectiv înainte de finalul acestui an".

Potrivit MAE, şeful diplomaţiei "a reiterat, cu acest prilej, interesul prioritar al ţării noastre privind aderarea la spaţiul Schengen, în baza propunerii de compromis formulate anterior de Franţa şi Germania, şi a solicitat sprijinul Guvernului francez pentru adoptarea unei decizii în acest sens, potrivit calendarului stabilit anterior".

Totodată, a fost exprimat interesul ambelor părţi de a continua strânsa cooperare în dosarele europene şi internaţionale de interes comun, se mai arată în comunicatul MAE.

Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată marţi, că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi menţionează că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile.

În luna septembrie, Uniunea Europeană (UE) urmează să analizeze din nou aderarea acestor două foste ţări comuniste la Spaţiul Schengen fără frontiere, după cinci ani de la aderarea lor la Uniune, pe 1 ianuarie 2007.

La 18 iulie, Comisia Europeană (CE) a criticat dur România în raportul MCV, îndemnând-o să restabilească de urgenţă statul de drept, dar şi Bulgaria, pe care a încurajat-o să respecte mai bine independenţa judecătorilor şi să lupte mai serios împotriva corupţiei la nivel înalt.

Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich şi-a exprimat îndoiala cu privire la o aderare apropiată a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, într-un interviu publicat pe 8 august, a relatat AFP.

"Se poate ca anularea prevăzută a contoalelor pe aeroporturi şi în porturi să fie întârziată în continuare", a declarat ministrul pentru cotidianul regional german Hamburger Abendblatt, adăugând că "nu vede pentru mult timp (de-acum înainte) deschiderea frontierelor terestre".

"Din nefericire, evoluţia din Bulgaria nu este atât de avansată pe cât puteam spera. România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei ţări la Spaţiul Schengen la situaţia (cu privire la) statul de drept", a precizat Hans-Peter Friedrich.

De asemenea, ambasadorul german la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, a declara pentru MEDIAFAX pe 8 august că, în opinia sa, este exclus ca statele UE să decidă asupra aderării complete la spaţiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie raportul suplimentar pe MCV, "cu un conţinut satisfăcător".

Şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, a recunoscut pe 8 august, la RFI, că şansele României la o aderare apropiată la Schengen au scăzut, precizând că în Olanda au loc alegeri chiar în preajma Consiliului JAI, ceea ce ar putea determina amânarea termenului de aderare.

Tutilescu a admis că şansele României de a primi o veste bună la Consiliul JAI din septembrie au scăzut. "Într-o oarecare măsură era de aşteptat, dar deocamdată nu avem reacţii oficiale. Ca atare, abordarea privind aderarea în două trepte a României şi Bulgariei o vom menţine ca obiectiv pentru următorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne din septembrie. Pentru că România îndeplineşte absolut toate cerinţele tehnice, am stabilit cu ocazia ultimului Consiliu JAI că între raportul pe justiţie şi aderarea la Spaţiul Schengen, între Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi problematica Schengen nu există o legătură juridică şi nu poate fi făcută o legătură juridică, dar pe de altă parte ştim cu toţii că avem nevoie de unanimitate în vot, aşa încât nu exclud posibile reacţii negative la acest Consiliu".

Marian Tutilescu a precizat că "din păcate, în Olanda situaţia este la fel de confuză, pentru că să nu uităm că în data de 12 septembrie vor avea alegeri anticipate, Consiliul JAI va avea loc în 19 septembrie, nu există timpul material pentru constituirea şi întrunirea noului Parlament. Ca atare, este posibil ca actualul Parlament olandez şi actualul Guvern olandez, care este unul interimar să nu-şi asume responsabilitatea unei asemenea decizii. Riscul este să pierdem termenul octombrie pentru deschiderea frontierelor aeriene şi maritime şi următorul termen real la care pot fi ridicate controalele la frontierele maritime şi aeriene să fie martie anul viitor".