MAE salută rezoluţia PE privind Visa Waiver şi crede în relansarea parteneriatului transatlantic

"MAE a luat notă de adoptarea, de către Parlamentul European, a acestei rezoluţii, care confirmă importanţa deosebită acordată parteneriatului transatlantic şi cooperării strânse cu SUA. În concordanţă cu aprecierile PE, România consideră că învestirea noului preşedinte al SUA deschide o nouă etapă în istoria SUA şi constituie o oportunitate de relansare a parteneriatului transatlantic", precizează ministerul într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

În contextul actualei crize financiare şi a provocărilor multiple cărora SUA şi UE trebuie să le facă faţă, este în interesul ambilor parteneri să coopereze strâns pentru configurarea agendei internaţionale şi să facă front comun împotriva ameninţărilor şi noilor provocări, precizează MAE, adăugând că "identificarea unor soluţii comune la problemele concrete este de natură să consolideze relaţia de parteneriat privilegiat dintre UE şi SUA".

"În aceste condiţii, summit-ul informal UE-SUA, care urmează să se desfăşoare la Praga, la 5 aprilie, poate da un impuls semnificativ relaţiei transatlantice, contribuind la obţinerea unor progrese pe subiectele aflate pe agendă", spune MAE.

Ministerul precizează de asemenea că România continuă să susţină o cooperare cât mai strânsă între Bruxelles şi Washington în ceea ce priveşte sprijinirea statelor est-europene vizate de Politica Europeană de Vecinătate.

"Comunitatea internaţională trebuie să coopereze îndeaproape pentru combaterea riscurilor asimetrice şi a proliferării armelor de distrugere în masă, iar UE şi SUA au datoria de a vorbi pe o singură voce pe această temă, pentru a asigura cooptarea altor actori internaţionali şi realizarea unui consens la nivel global", consideră MAE.

Referindu-se la Programul Visa Waiver, MAE mai spune că România salută apelul cuprins în raportul recent adoptat de PE pentru includerea în Programul Visa Waiver a ultimelor 5 state UE ai căror cetăţeni nu beneficiază încă de scutire de vize pentru călătoriile pe teritoriul Statelor Unite.

MAE precizează că "autorităţile române competente continuă eforturile de punere în aplicare a măsurilor necesare îndeplinirii criteriilor tehnice de acces în program, în paralel cu demersurile la nivel politic de sensibilizare a noii administraţii de la Washington cu privire la importanţa deosebită acordată de România liberalizării, cât mai curând posibil, a regimului de călătorie în SUA pentru cetăţenii români".

"Pentru MAE, includerea României în programul VW este o prioritate pe agenda bilaterală cu SUA, diplomaţia română acţionând constant în acest sens", se arată în răspunsul transmis MEDIAFAX. Ministerul adaugă că "acest aspect a fost subliniat de secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, cu prilejul consultărilor desfăşurate, la Bucureşti, la 9 martie, cu Judith Garber, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia".

"Cu acel prilej, oficialul american a oferit asigurări cu privire la disponibilitatea noii administraţii de extindere a programului Visa Waiver cu toate statele membre UE, încurajând, totodată, continuarea eforturilor de implementare, de către autorităţile române, a măsurilor necesare pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice de acces în program", informează Ministerul de Externe.

Ministerul reiterează că "promovarea unui tratament egal, la călătoriile în Statele Unite, pentru toţi cetăţenii Uniunii, reprezintă o prioritate şi o preocupare majoră şi la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană purtând discuţii directe cu autorităţile de la Washington pe marginea aspectelor de competenţă comunitară".

"În acest sens, cea mai recentă rundă de consultări a avut loc în perioada 16-17 martie 2009, cu ocazia vizitei la Washington a vice-preşedintelui Comisiei Europene, Jacques Barrot, însoţit de Ivan Langer, ministrul ceh de interne. Cu acest prilej, cei doi oficiali au reiterat necesitatea asigurării reciprocităţii depline în ceea ce priveşte regimul de călătorie în SUA pentru toţi cetăţenii europeni, insistând, de asemenea, asupra importanţei continuării dialogului cu SUA pe componenta comunitară", conchide MAE.

Un raport adoptat de Parlamentul European săptămâna trecută cere ca SUA "să ridice regimul de vize pentru cele şase state membre UE care nu au fost incluse" în programul Visa Waiver, între care şi România, şi "să trateze toţi cetăţenii UE în mod egal pe baza reciprocităţii depline", potrivit unui comunicat de presă al PE.

În raportul elaborat de eurodeputatul Francisco Jose Millan Mon (PPE-DE, Spania) referitor la relaţiile transatlantice, se precizează că problema eliminării vizelor trebuie să reprezinte pentru Comisia Europeană o prioritate a dialogului cu noua administraţie americană.

Membrii Parlamentului European invită UE şi SUA să dezvolte o strategie comună privind cele şase state din estul Europei (Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus), vizate de Politica europeană de vecinătate, pentru a ajunge la rezultate concrete şi durabile în implementarea noului Parteneriat Estic şi în Sinergia Mării Negre.

Parlamentul European salută întâlnirea la nivel înalt ce urmează să aibă loc la Praga, la 5 aprilie 2009, între preşedintele american Bracak Obama şi cei 27 de şefi de state şi de guverne ale UE şi speră că această reuniune va da un puternic impuls consolidării relaţiei transatlantice şi stabilirii unei agende comune.

În raportul PE se mai precizează că, pentru a îmbunătăţi şi a reînnoi cadrul relaţiei transatlantice, Noua Agendă Transatlantică (NAT), care datează din 1995, ar trebui înlocuită cu un nou Acord Transatlantic de Parteneriat, care să ofere relaţiei o baza mai stabilă şi actualizată.

Noul acord ar trebui să creeze un organ de consultare şi coordonare sistematică la nivel înalt, privind politica externă şi de securitate. PE recomandă ca acest organ să fie prezidat, pentru UE, de Înaltul reprezentant pentru Politică Externă sau de vicepreşedintele Comisiei Europene şi, pentru SUA, de secretarul de Stat, şi să se reunească cel puţin o dată la trei luni, fără a aduce prejudicii contactelor neoficiale. Acest mecanism ar putea fi denumit Consiliul Politic Transatlantic (CPT).

Pentru realizarea unei pieţe transatlantice unificate până în 2015, PE consideră că trebuie analizate obstacolele existente în calea integrarii economice şi îndeamnă Comisia Europeană să elaboreze o foaie de parcurs detaliată, conţinând aceste obstacole, care trebuie eliminate în vederea respectării datei-ţintă.

Potrivit raportului PE, Consiliul Economic Transatlantic (CET) reprezintă un important cadru de cooperare macroeconomică între ambii parteneri şi încurajează instituţiile monetare competente să îşi consolideze coordonarea. În special în domenii precum investiţiile, standardele de contabilitate, aspectele de reglementare, siguranţa produselor importate şi aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, îmbunătăţirea cooperării a cunoscut deja un progres semnificativ, care trebuie continuat, în opinia PE.

Raportul susţine adoptarea unor reglementări care să garanteze competiţia, să asigure mai multă transparenţă şi o supraveghere efectivă a produselor, a instituţiilor şi a pieţelor financiare, şi care să creeze modele comune de gestionare a riscului, în conformitate cu acordurile încheiate la summitul G20 din noiembrie 2008.

Deputaţii europeni solicită îmbunătăţirea cooperării între organismele de supraveghere, pentru urmărirea activităţilor instituţiilor financiare transfrontaliere şi evitarea acţiunilor întreprinse de instituţiile financiare cu sediul în jurisdicţii necooperante şi netransparente. Ei mai cer şi eliminarea "paradisurilor fiscale".

Europarlamentarii salută angajamentul ferm asumat de noul preşedinte al SUA privind combaterea schimbărilor climatice. Potrivit raportului, UE şi SUA trebuie să încheie, la Conferinţa de la Copenhaga, care urmează să aibă loc în 2009, un acord ambiţios pentru perioada ulterioară anului 2012, acord la care să participe toate ţările care generează volume importante de gaze cu efect de seră.

Membrii PE solicită UE şi SUA să coopereze mai strâns în sectorul energetic. Pe lista de priorităţi ar trebui să fie înscrise coordonarea eficientă a poziţiilor lor faţă de ţările producătoare şi creşterea diversităţii în materie de aprovizionare, resurse si transport. În acelaşi timp, raportul menţionează necesitatea unei cooperări ştiinţifice şi tehnologice mai strânse în domeniul energiei şi al eficienţei energetice.

Raportul PE a fost adoptat cu 503 voturi pentru, 51 împotrivă şi 10 abţineri.