Mai multe organizaţii cer Comisiei de cultură din Senat respingerea Legii jurnalismului a lui Ghişe

ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Convenţia Organizaţiilor de Media, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România, Uniunea Ziariştilor Profesionişti, AltPHel, Societatea Jurnaliştilor Galaţi, Asociaţia Femeilor Jurnalist din România - Ariadna, Asociaţia PublicMedia au transmis, marţi, un punct de vedere asupra proiectului de lege la Comisia de cultură a Senatului, care urmează să ia în dezbatere această iniţiativă legislativă, în vederea întocmirii unui raport.

Organizaţiile semnatare consideră că proiectul de lege încalcă prevederi fundamentale ale Constituţiei României şi ale tratatelor internaţionale care garantează dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea presei, documente la care România este semnatară. "Proiectul este în contradicţie flagrantă cu legislaţia din majoritatea covârşitoare a statelor Uniunii Europene", menţionează acestea.

Potrivit organizaţiilor, proiectul "încalcă grav" libertăţile individuale, condiţionând practicarea profesiei de jurnalist de obţinerea unei "cărţi de jurnalist" şi de efectuarea unor examinări psihologice periodice, ignoră modul în care funcţionează o redacţie prin introducerea obligativităţii cabinetelor jurnalistice, introduce "concepte absurde" din punct de vedere legal, precum "cvasi-delictul de presă".

"Astfel, proiectul de lege propune ca jurnaliştii să îşi poată desfăşura activitatea doar dacă sunt posesorii unor «cărţi de jurnalist». Conform proiectului, poate fi jurnalist doar persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are capacitatea de exercitare a drepturilor civile; este aptă din punct de vedere psihic pentru exercitarea profesiunii, fapt ce este constatat prin examen psihologic efectuat o dată la trei ani; nu a fost condamnată penal definitiv pentru: furt, viol, tâlhărie, crimă, escrocare, trădare de ţară şi alte fapte incompatibile cu morala sociala (art. 18, alin. 1). În plus, exercitarea profesiei de jurnalist este incompatibilă cu: ocupaţii care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de jurnalist sau bunele moravuri sau cu exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ", se mai arată în materialul adresat Comisei de cultură.

Organizaţiile menţionate mai arată că, potrivit proiectului, activitatea jurnalistică s-ar putea desfăşura doar în cadrul unor cabinete jurnalistice individuale sau asociate - mai mulţi jurnalişti - şi că iniţiativa legislativă propune şi înfiinţarea unui Colegiu Naţional al Jurnaliştilor cu atribuţii preponderent de organizare, dar şi cu atribuţia de ridicare a dreptului de a profesa, pentru incompatibiliăţile expuse. "O instituţie numită Ombudsman ar urma să aplice amenzi administrative pentru o serie de încălcări ale legii, cum ar fi publicarea de materiale jurnalistice care nu provin de la posesorul unei cărţi de jurnalist, ajungându-se până la interdicţia temporară de apariţie a unei publicaţii sau a unei emisiuni radio sau tv", se mai arată în scrisoare.

"Reamintim că presa constituie o formă organizată de exercitare a dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare aparţine oricui şi nu poate fi limitat pentru raţiuni discutabile cum ar fi existenţa unei condamnări penale, faptul că cineva este om de afaceri sau pentru lezarea bunelor moravuri. Accesul la profesie nu poate fi îngrădit decât printr-un proces intern de auto-selecţie al profesiei şi al industriei mass-media. Limitarea accesului la profesie, excluderea din profesie şi formele de cenzură şi de multiplă pedeapsă constituie îngrădiri excesive ale dreptului la libertatea de exprimare, care nu sunt necesare într-o societate democratică şi pe care România nu le va putea susţine în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului", mai spun organizaţiile semnatare.

În opinia acestora, cel puţin jumătate din proiectul de lege conţine prevederi care se încadrează într-un cod etic, nu într-o lege, excedând scopul procesului de legiferare.

Organizaţiile subliniază totodată că proiectul a fost redactat fără consultarea niciuneia dintre organizaţiile breslei.

"Acest proiect de lege nu răspunde niciunei presiuni sociale. Cadrul legal în care presa îşi desfăşoară activitatea (în principal Codul Civil, Codul Penal, Legea audiovizualului, Legea liberului acces la informaţiile de interes public) este suficient şi aliniat normelor europene. În plus, jurnaliştii şi companiile de presă nu au cerut o reformă a cadrului economic în care îşi desfăsoară activitatea, în sensul celei propuse de lege (înfiinţarea cabinetelor individuale şi colective). Punctele menţionate mai sus contravin atât de puternic principiilor constituţionale şi normelor şi modelelor europene, încât fac proiectul de lege inacceptabil. Însăşi ideea unei legi care să reglementeze activitatea presei, în afara cadrului legal deja menţionat, este desuetă şi neavenită. Proiectul de lege a stârnit deja stupoare şi îngrijorare la nivel european şi adoptarea lui ar supune Parlamentul României unor critici dure atât din interior cât şi din exterior. De aceea vă solicităm respingerea proiectului de lege", precizează organizaţiile menţionate, care cer comisiei permisiunea de a participa la dezbaterile asupra iniţiativei legislative.

Proiectul legii jurnalismului propus de senatorul PNL Ioan Ghişe a primit, marţi, avize negative de la Comisiile juridică şi pentru drepturile omului din Senat. Comisia de cultură, care trebuie să întocmească raportul, urmează să ia în dezbatere iniţiativa legislativă, după care aceasta va fi înaintată plenului.

Senatorul PNL Ioan Ghişe a depus, în septembrie 2010, la Senat, "Legea jurnalistului", conform căreia ziariştii trebuie să aibă "carte de jurnalist", să activeze în cabinete jurnalistice, să fie atestaţi o dată la trei ani, examinaţi psihologic anual, proiectul prevăzând şi sancţiuni pentru "delicte de presă".

Iniţiativa legislativă a fost criticată atunci atât de jurnalişti, cât şi de o serie de parlamentari. De asemenea, purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, declara că propunerea legislativă a lui Ghişe nu are aprobarea BPC şi a grupului parlamentar din Senat, menţionând că liberalii nu vor susţine o modificare legislativă fără consultarea tuturor factorilor implicaţi.