Mai poate să fie Florin Cîţu premier dacă a fost condamnat penal? Ce spun avocaţii

„Pot fi membri ai guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale“, spune un fragment din legea 90/2001 (modificată în 2004) care este în vigoare şi care nu precizează în ce stat sunt generate aceste condamnări.

Totuşi, o altă lege spune că e nevoie de o hotărâre prin care să fie recunoscută de autorităţile din România o faptă penală săvârşită în altă ţară. „Pentru ca o hotărâre judecătorească în materie penală, pronunţată de o instanţă din afara României, să îşi producă efectele în România, trebuie îndeplinite condiţiile pre­văzute de Legea nr. 302 din 26 iunie 2004 (republicată) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. 

Aceasta procedură există tocmai pentru că pot apărea situaţii ce ţin de diferenţele existente între sistemele de drept din cele două ţări. Titlul V din această lege (înce­pând cu art. 136) regle­mentează pro­cedura şi condiţiile de recu­noaş­tere ale unei ho­tărâri străine“, a spus Doru Cos­min Ursu, ma­naging associate la casa de avo­­catură Zam­firescu Racoţi Vasile & Partners (ZRVP).

Tehnic, instanţele din România trebuie să recunoască fapta

Cu alte cuvinte, pentru a stabili dacă premierul mai poate ocupa funcţia, ar trebui în primul rând urmată procedura recunoaş­terii în România a hotărârii penale străine.

„La acest moment noi nu avem un act oficial emis din partea SUA, respectiv o hotarare judecătorească, care hotărâre judecătorească să fie recunoscută pe teritoriul României“, a spus avocatul Cristian Ene.

După această hotărâre, al doilea pas ar fi dacă acest document a fost sau nu recunoscut de instanţele din România; ulterior, se decide dacă fapta se încadrează la fapte penale sau nu şi judecătorul decide dacă fapta era la acel moment/este în prezent infracţiune în România.

„Ulterior, intervine discuţia rea­bilitării de drept. Dacă erai con­damnat de exemplu de in­stan­ţele din România pentru con­du­ce­re sub influenţa alcoolu­lui în anul 2000 şi aveai doar amen­da pe­nală, nu adminis­tra­ti­vă,  în 3 ani de zile erai reabilitat de drept. Adică după trei ani de zile ţi se şter­gea cazierul, dacă erai con­dam­nat până la un an cu sus­pen­dare“, a mai spus Cristian Ene.

În opinia lui, în acest moment, premierul Florin Cîţu nu ar avea nicio problemă pentru a-şi exercita în continuare funcţia, din punct de vedere juridic.

„Fapta a fost recunoscută, iar condamnarea e penală“

Nu de aceeaşi părere este avocatul Constantin Durgheu, care susţine că fapta este penală şi este recunoscută de către cel care a făcut-o, indiferent de statul în care aceasta a fost săvârşită.

„Fără discuţie Florin Cîţu nu ar mai trebui să ocupe funcţia de premier. Vorbim de o condamnare penală, chiar dacă nu este făcută în România, nu putem să nu luăm în considerare o condamnare penală. Domnul Cîţu a recunoscut fapta, a fost sesizată de universitatea la care învăţa, iar asta spune multe. Din această perspectivă, ca să nu umblăm cu ocaua mică şi cu două jumătăţi de măsură diferite, una pentru Dragnea sau oricine altcineva şi alta pentru Cîţu, minima decenţă ne obligă să tragem aceeaşi concluzie“, a spus avocatul Constantin Durgheu.

Hotărârea din Iowa nu a produs efecte în România, iar legile diferă

O analiză a informaţiilor din spaţiul public realizată de avocatul Doru Cosmin Ursu de la ZRVP arată că fapta săvârşită în Iowa de Florin Cîţu este incriminată ca infracţiune în Iowa Code, secţiunea Criminal Law (Codul Penal) (https://www.legis.iowa.gov/docs/code/321J.2.pdf), putând fi pedepsită cu minim 48 ore şi maxim 1 an închisoare.

În Iowa, nesocotirea dispoziţiilor legale este evaluată şi încadrată pe trei niveluri de gravitate: felony (pedepse de peste un an închisoare), misdemeneaor – cazul de faţă (pedepse până într-un an de închisoare) şi infractions (nu se pedepsesc cu închisoare). 

„Pentru fapta săvârşită în luna decembrie 2000, dl. Florin Cîţu a primit în martie 2001 o condamnare penală pronunţată de un judecător al statului Iowa, la 2 zile închisoare (executate deja cel mai probabil în contextul reţinerii de către organele de poliţie în seara zilei de 3 decembrie 2000), fiind totodată obligat la plata unei amenzi de 1.000 USD, fiind prima faptă de acest fel.

Hotărârea judecătorească a instanţei din Iowa nu a produs efecte directe în România, inclusiv în ceea ce priveşte interdicţiile şi decăderile, existând o procedură de urmat în acest sens, potrivit Legii 302/2004, care nu s-a parcurs“, a mai spus avocatul Doru Cosmin Ursu.

El a mai precizat şi că o decizie a Curţii Constituţionale (nr. 304/ 2014) limitează în timp consecinţele unei condamnări, în ipoteza în care hotărârea de condamnare a premierului din SUA ar produce automat efecte în România.

„Sistemul de drept românesc prevede la art 165 Cod penal reabilitarea de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Chiar şi în lipsa considerentelor exprimate de CCR, este total deplasată ideea că pentru o faptă ca cea pentru care a fost condamnat dl. Cîţu să opereze eventuale decăderi, interdicţii sau incapacităţi extrapenale, la peste 20 de ani de la momentul condamnării. Din nefericire, în locul unei analize punctuale pe aspectele relevante din chestiunea discutată, trăim un nou episod al psihozei „fără penali“ şi constatăm cu toţii situţiile absurde în care o astfel de retorică publică ne poate duce“, a mai spus Doru Cosmin Ursu.

Ce a completat Florin Cîţu la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat?

Totuşi, avocatul Adrian Toni Neacşu, spune, într-o postare pe Facebook, că premierul Cîţu nu poate fi revocat din funcţia de premier şi că îndeplinea la data numirii, din punct de vedere tehnic, condiţia de a nu fi suferit vreo condamnare penală. Totuşi, el subliniază un alt aspect al acestei speţe, al unui potenţial fals în declaraţii.

„O hotărâre judecătorească penală pronunţată în străinătate nu produce în principiu nici un efect, nici o consecinţă şi nici o obligaţie pentru persoana condamnată până în momentul recunoaşterii ei de către autorităţile române potrivit unei proceduri penale. Cu toate acestea, faţă de caracterul general al informaţiilor pe care trebuie să le furnizeze pe proprie răspundere beneficiarul certificatului ORNISS- Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat - (dacă a fost reţinut, arestat condamnat VREODATă) aparent se poate pune în discuţie existenţa unei infracţiuni de fals în declaraţii, dacă aceste informaţii au fost omise“, a spus avocatul Adrian Toni Neacşu. El a mai precizat că, din punct de vedere moral şi politic, Florin Cîţu“ar trebui să-şi respecte propriile standarde de responsabilitate pe care le-a promovat demagogic ca om politic şi să demisioneze din funcţie“.