„Dorinţele mele sunt foarte ambiţioase”, a declarat Maia Sandu într-un mesaj la postul public de televiziune Moldova-1. „Cred că trebuie să devenim membru al Uniunii Europene până la sfârşitul acestui deceniu”.
UE a acceptat Moldova ca ţară candidată la aderare în iunie, când a extins acelaşi statut şi pentru Ucraina vecină. A fost un triumf diplomatic pentru Maia Sandu, care este lidera uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa şi se confruntă cu numeroase crize economice.
Intrarea în UE implică un proces lung şi complex de aliniere a legilor locale. Dar Dumitru Alaiba, noul ministru al economiei din Moldova, a declarat luna aceasta pentru Reuters că a pregătit reforme pe termen lung şi că va reduce birocraţia pentru a pune bazele unei economii favorabile afacerilor şi pentru a accelera intrarea în UE.
El a declarat că printre priorităţile sale se numără dereglementarea economiei şi revizuirea unui sistem fiscal „greoi” care a descurajat investitorii, a permis corupţiei să se dezvolte şi a redus veniturile.
Moldova se străduieşte să se debaraseze de gazul rusesc, în timp ce se confruntă cu întreruperi de energie electrică cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice din Ucraina vecină. De asemenea, se confruntă cu proteste din cauza inflaţiei în creştere.
Într-un semn de progres miercuri, firma de stat moldovenească de utilităţi Energocom a anunţat un acord pentru ca Nuclearelectrica din România să furnizeze suficientă energie electrică pentru a acoperi 80% din deficitul anticipat în ianuarie 2023.