Maia Sandu, INTERVIU EXCLUSIV pentru GÂNDUL: „În Republica Moldova se construieşte acum o verticală a puterii pe model putinist”

Într-un interviu pentru Gândul, Maia Sandu vorbeşte despre cum a evitat să pice în capcana întinsă de oligarhul Vlad Plahotniuc, care i-a oferit sprijinul său în alegeri, despre plauzibilitatea unirii Moldovei cu România, despre cum vede ieşirea din impas a Transnistriei sau despre ce ar trebui făcut ca justiţia din Moldova să funcţioneze şi să dea rezultate. Maia Sandu a vorbit şi despre cum au fost deturnate protestele anti-oligarhi de la Chişinău, de către Guvernul de la Chişinău, cu ajutorul lui Igor Dodon şi Renato Usatîi. În timp ce apreciază comportamentul României, de a condiţiona asistenţa oferită Moldovei de reformele implementate de Guvernul de la Chişinău, Maia Sandu consideră că moldovenii „nu mai cred în soluţii miraculoase”, venite din exterior. „Nu poate veni cineva să-ţi rezolve problemele”, spune Maia Sandu, arătând că preferă modelul de dezvoltare european pentru Moldova, în opoziţie cu „alternativa” rusească care prinde acum contur la Chişinău – „o verticală a puterii pe model putinist”.

Maia Sandu are de recuperat mai puţin de 10 procente în faţa lui Igor Dodon, duminică, în al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor din Moldova, ea obţinând în primul tur 38,71% din voturi. Într-un interviu pentru Gândul, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) consideră că Igor Dodon „şi-a cam atins plafonul” şi se bazează pe o mobilizare bună la vot a moldovenilor plecaţi din ţară, dar şi a tinerilor, considerând că o prezenţă slabă la vot îl avantajează pe candidatul pro-rus. După primul tur de scrutin, Maia Sandu a denunţat deciziile autorităţilor de la Chişinău de a elimina posibilitatea studenţilor să voteze în localitatea unde îşi fac studiile, dar şi slaba organizare a votului în diaspora, unde moldovenii sunt obligaţi să aibă paşapoarte moldoveneşti valabile pentru a putea vota (mulţi au plecat din ţară cu paşapoarte ruseşti sau româneşti).

Întrebată cum vede ideea unirii Moldovei cu România, pentru care mai mulţi tineri au protestat la Bucureşti recent, Maia Sandu arată, în interviul acordat Gândul, că „cetăţenii Republicii Moldova nu mai cred în soluţii miraculoase” şi că soluţia pentru Moldova este să devină „un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă”. Totodată, Maia Sandu respinge „proiectul „alternativ” de dezvoltare”, referindu-se la apropierea de Rusia şi acuzând că „în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist”, susţinut de oligarhi.

Maia Sandu consideră că Guvernul României „a adoptat o strategie corectă” condiţionându-şi asistenţa de reformele de la Chişinău, pentru că astfel s-a poziţionat „de partea cetăţenilor Republicii Moldova, care au nevoie de transformări reale, nu de vorbe”, din partea unui Guvern „aflat în lipsă de legitimitate şi în pană de idei”.

Vorbind despre corupţia din Moldova, Maia Sandu spune că soluţia pentru „asanarea sistemului de justiţie” este numirea în funcţii cheie a unor specialişti independenţi şi integri, lucru posibil doar cu un preşedinte „independent de oligarhi” şi cu o clasă politică reieşită în urma alegerilor anticipate. Maia Sandu spune că vrea să ceară Parlamentului modificarea Constituţiei, pentru alegerea „unui procuror general integru şi independent”.

Maia Sandu a explicat pentru Gândul şi episodul în care a refuzat sprijinul oligarhului Vlad Plahotniuc, oferit după ce candidatul susţinut de el, Marian Lupu, s-a retras din cursa pentru preşedinţie. Maia Sandu consideră că Lupu a fost retras de Plahotniuc pentru că şi-a dat seama că nu are nicio şansă să ajungă în turul doi, nu pentru a o ajuta în mod real pe ea, dovadă fiind faptul că atacurile din mass media controlată de Plahotniuc la adresa sa au continuat. „Ceea ce au urmărit e ca lumea să nu vadă scorul electoral real al candidatului puterii. Eu nu am renunţat la sprijinul susţinătorilor PD, ci mi-am arătat neîncrederea în sinceritatea intenţiilor liderilor acestuia de a mă sprijini”, spune Maia Sandu.

În legătură cu situaţia din Transnistria, teritoriu separatist pro-rus pe care Moldova nu îl mai controlează demult de facto, Maia Sandu spune că „Rusia trebuie să-şi îndeplinească angajamentele luate de a evacua trupele de pe teritoriul Republicii Moldova” şi că „negocierile sunt foarte importante, deoarece o pace proastă este preferabilă unui război bun”. Pentru a-i face pe cei din Transnistria să-şi dorească mai mult în Moldova decât în Rusia, Maia Sandu spune că e nevoie de o „societate atractivă” în Moldova şi de eliminarea corupţiei de pe ambele maluri ale Nistrului.

Maia Sandu a explicat şi cum consideră ea că a reuşit Guvernul de la Chişinău să „deturneze sensul iniţial” al protestelor masive anti-oligarhi şi anti-guvernamentale, infiltrându-i pe Igor Dodon şi pe Renato Usatîi, omul de afaceri legat de Moscova, ajuns primar la Bălţi: „Faptul că Dodon şi Usatîi se întâlneau la Moscova, pentru a coordona acţiunile anti-Plahotniuc, a intoxicat mesajul, plasându-l în sfera geopoliticii. Iar odată intrat pe acest făgaş, mişcarea nu putea decât să fie compromisă. Cu alte cuvinte, dacă aveai un mesaj anti-corupţie şi anti-Plahotniuc, imediat erai asociat cu interesele Rusiei”.

Scurtă carte de vizită: Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010 a făcut un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

CITIŢI INTERVIUL INTEGRAL ÎN GÂNDUL.INFO