Elveţia nu va trata niciun pacient venit din războiul din Ucraina în spitalele sale. Guvernul de la Berna o justifică prin neutralitatea ţării, una dintre pietrele de temelie ale politicii externe elveţiene.
„Cu ajutorul şi angajamentul său umanitar, Elveţia oferă în general un ajutor de mai bună calitate şi mai eficient pe teren decât dacă pacienţii ar fi internaţi în Elveţia”, a anunţat Ministerul de Externe.
Cu toate că mai multe cantoane au răspuns anterior favorabil solicitării NATO de îngrijire a răniţilor din Ucraina, guvernul a împiedicat transferul prin decizia sa.
„Situaţia securităţii alimentare din Ucraina se înrăutăţeşte continuu, vedem ruşi ardând cereale pe câmp şi capacităţi de depozitare sunt atacate”, a declarat de comisarul UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, la finalul reuniunii miniştrilor.
Prima doamnă ucraineană Olena Zelenska va vorbi miercuri la Congresul SUA, a anunţat biroul Preşedintelui Camerei Nancy Pelosi, invitând toţi membrii Camerei şi Senatului la discursul care este programat pentru 11 (ora locală) la Auditoriul Congresului de la Centrul de vizitatori Capitol din Washington DC.
„Nu investim în indivizi, ci în instituţii. Continuăm să colaborăm cu Kievul. Ştim că Moscova vrea să răstoarne sistemul ucrainean”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, comentând decizia preşedintelui ucrainean Zelenski de a revoca procurorul şi şeful serviciului de securitate.
O conductă de gaz a fost avariată în urma unui atac al forţelor armate ucrainene în apropierea hidrocentralei Kakhovka din Herson, o regiune controlată în prezent de forţele ruse, menţionează agenţia Tass, citând administraţia regională, scrie The Guardian. Potrivit unui purtător de cuvânt al Naftogaz, compania ucraineană care gestionează conductele de interconectare dintre Rusia şi Europa, evoluţiile din regiunea Herson nu ar avea impact asupra tranzitului gazelor naturale ruseşti către Europa.
Gazprom din Rusia le-a spus clienţilor din Europa că nu poate garanta aprovizionarea cu gaz din cauza unor circumstanţe „extraordinare”, potrivit unei scrisori văzute de Reuters şi raportată de The Guardian. Din 14 iulie, scrisoarea gigantului de stat al gazelor ruse spune că va declara „forţă majoră” aprovizionărilor, începând cu 14 iunie. Cunoscută sub denumirea de clauză „act divin”, forţa majoră este standard în contractele comerciale şi indică circumstanţe extreme care eliberează o parte de obligaţiile legale. Fluxurile prin conductă sunt în prezent limitate, deoarece conexiunea este în curs de întreţinere anuală, care a început pe 11 iulie şi este de aşteptat să se încheie joi.
Preşedintele ucrainean l-a numit pe Vasil Maliuk în funcţia de şef interimar al serviciilor secrete (SBU), după ce l-a suspendat surprinzător pe Ivan Bakanov, prietenul său din copilărie, sub acuzaţia de trădare.
Televiziunea independentă rusă Dozhd intenţionează să reia astăzi emisiunile din străinătate, după ce a fost forţată să întrerupă programele în Rusia, după ce trupele ruse au început invadarea Ucrainei din cauza represiunii dure de către Kremlin asupra presei independente. Moscow Times a relatat că, aflată sub ameninţarea de a fi închis sau acuzat penal în temeiul legilor liberale ruse privind cenzura în timp de război, Dozhd şi-a mutat operaţiunile în străinătate şi şi-a deschis studiouri în Letonia, în Ţările de Jos, Georgia şi Franţa. În iunie, autorităţile letone i-au acordat postului Dozhd o licenţă europeană de difuzare. Guvernul rus înăspreşte din ce în ce mai mult cenzura şi reprimarea disidenţei, iar în martie a intrat în vigoare în Rusia o „lege a căluşului”, care prevede până la 15 ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii despre forţele armate considerate „false” de către autorităţile ruse.
„Ucraina are nevoie de mai multe arme şi le vom oferi şi le vom sprijini în continuare. De aceea am propus noua tranşă de 500 de milioane de euro căreia i s-a dat undă verde politică de către miniştri”, declarat de Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell, la finalul Consiliului Afaceri Externe. „Suntem îngroziţi de violenţa agresiunii ruse împotriva civililor din Ucraina. Există rapoarte tulburătoare care indică utilizarea violenţei sexuale ca armă de război de către forţele ruse”, a spus Borrell. El a adăugat: „Putin mizează pe oboseala democratică. Consideră că democraţiile sunt slabe şi că ştirile nu mai sunt interesante. Societăţile europene nu îşi pot permite acest gen de oboseală. Societatea şi liderii trebuie să continue să apere deciziile luate”.
Preşedintele ucrainean a anunţat pe Twitter că a avut un dialog cu preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, liderul uneia dintre ţările considerate „prietenoase” cu Moscova. Zelenski l-a informat pe Bolsonaro despre situaţia de pe front, a explicat că în timpul convorbirii telefonice s-a discutat despre importanţa reluării exportului de grâu ucrainean, pentru a evita o criză alimentară globală provocată de Rusia. Preşedintele ucrainean a făcut apoi apel la „toţi partenerii” să se alăture „sancţiunilor împotriva agresorului”.
„Chiar înainte de invazia Ucrainei, aprovizionarea cu gaz rusească către Europa era condiţionată şi nesigură. Astfel, UE a decis să diversifice aprovizionarea din Rusia şi să apeleze la exportatori mai de încredere. Azerbaidjanul se numără printre ei”, a declarat preşedintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, aflată într-o vizită la Baku.
Săptămâna trecută au avut o discuţie la telefon, iar mâine se vor întâlni de la Teheran. Soarta a 35 de milioane de tone de cereale blocate în porturile Mării Negre ar putea fi decisă printr-un acord la finalul întâlnirii de mâine dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele Ceceniei, Ramzan Kadîrov, îi cere lui Vladimir Putin să-şi înarmeze Caucazul. Anume, vrea un sistem de apărare antiaeriană în munţii regiunii şi o bază de tancuri în Shali. Kadîrov a subliniat că „Rusia are nevoie de soluţii militare strategice”, dat fiind contextul geopolitic actual. „În munţii Ceceniei, la graniţa de sud a Rusiei, sistemele de apărare antiaeriană sunt mai necesare ca niciodată”, a scris el pe canalul său Telegram. Kadîrov a botezat noul regiment „Akhmat Nord” (de la numele tatălui său, Akhmat Kadyrov) care aparţine Ministerului rus al Apărării şi este format din „luptători cu experienţă în operaţiuni în Siria şi Ucraina”.
Forţele armate ruse au ucis până la 250 de luptători străini în Ucraina, într-un atac cu rachete de precizie la un punct de desfăşurare temporară a „mercenarilor”, a declarat de reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov, potrivit Tass. În satul Konstantinovka, în autoproclamata Republică Populară Doneţk sau în Donbas, rachetele „lovind un punct de desfăşurare temporară a mercenarilor aşa-zisei legiuni străine ucrainene”, a spus Konaşenkov. Potrivit generalului, au fost eliminaţi până la 250 de luptători străini, 12 vehicule speciale şi 7 vehicule blindate.
Construcţia celui de-al doilea gazoduct care leagă Rusia şi China, prin Mongolia, va începe în 2024, a anunţat premierul mongol, Oyun Erdene Luvsannamsrai. „Power of Siberia 2”, care transferă gaze destinate iniţial către Europa, din Siberia de Vest în China, va fi finalizată în 2030. „Studiul de fezabilitate al acestui proiect a fost finalizat şi construcţia va începe în 2024”, a spus Luvsannamsrai, scrie Financial Times, astăzi. Conducta lungă de 2.600 de kilometri va avea o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Şase persoane au murit luni după ce ruşii au atacat o clădire cu două etaje din oraşul ucrainean Toreţk, anunţă Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit Reuters.
O persoană a murit şi 14 au fost rănite după ce rachete Iskander au lovit un oraş din estul Ucrainei, potrivit CNN.
Cele mai multe victime au fost raportate în Doneţk, Harkov şi Kiev, a precizat Parchetul.
Oficialii ucraineni spun că trupe din Rusia şi echipament militar rusesc se deplasează constant spre vest, de la Mariupol către alte părţi din sudul Ucrainei, unde forţele ucrainene sunt în ofensivă.
Protestatarii din Melitopol sunt în impas. Le este frică să stea în clădirea Casei Şevcenko din centrul oraşului şi refuză să meargă la muncă.
În prezent, muncitorii renovează deja birourile din clădirea Consiliului Local de pe strada Mykhailo Hrushevskyy. Există informaţii conform cărora au decis să se mute chiar în această clădire.
În plus, autorităţile de ocupaţie au sigilat strada Mohyla Hrushevskyy cu plăci de beton, transformând-o în stradă pietonală.
Am luat decizia de a-l demite pe procurorul general din funcţie şi de a-l demite pe şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Până în prezent, au fost înregistrate 651 de proceduri penale privind activităţile de trădare şi colaborare ale angajaţilor din cadrul parchetelor, organelor de cercetare preliminară şi altor agenţii de aplicare a legii. În 198 de proceduri penale, persoanele relevante au fost notificate cu privire la suspiciuni.
În special, mai mult de 60 de angajaţi ai procuraturii şi ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au rămas pe teritoriul ocupat şi lucrează împotriva statului nostru.
O astfel de serie de infracţiuni împotriva bazelor securităţii naţionale a statului şi legăturile detectate între angajaţii forţelor de securitate ale Ucrainei şi serviciile speciale ale Rusiei pun întrebări foarte serioase conducerii relevante.
Fiecare dintre aceste întrebări va primi un răspuns adecvat.
Mai mult de trei mii de rachete de croazieră au fost folosite de ocupanţii ruşi împotriva Ucrainei de la începutul invaziei, susţine preşedintele Volodymyr Zelenski.
„Este imposibil de numărat tirul artileriei şi al altor obuze care au fost folosite împotriva ţării noastre şi a poporului nostru”, a adăugat el.
Războiul Rusiei în Ucraina ar putea accelera tranziţia Germaniei către energia verde, în ciuda deciziei Berlinului de a reconecta centralele pe cărbune pentru a compensa reducerea livrărilor de combustibili fosili din Rusia.
Guvernul german face presiuni pentru o tranziţie către energia regenerabilă, urmărind ca aceasta să reprezinte 80% din producţia de energie electrică a ţării până în 2030.
De asemenea, este puţin probabil ca cărbunele să înlocuiască pe termen lung gazul rusesc din cauza preţurilor ridicate ale emisiilor în UE.
Twitter şi YouTube ignoră cererile de blocare a propagandei ruseşti şi a postărilor din social media.
Potrivit The Washington Post, oficialii ucraineni spun că firmele au devenit mai puţin receptive la cererile de eliminare a conţinutului propagandistic.
Multe solicitări rămân acum fără ecou, în timp ce postările cu naraţiuni ale Kremlinului şi conturile autorilor lor sunt active pe reţelele de socializare.
„Când au fost primele luni de agresiune rusească în toată regula (din partea companiilor americane – n.r.), au fost foarte activi, foarte interesaţi să ajute”, a declarat Mykola Balaban, director adjunct al Centrului ucrainean pentru comunicaţii strategice şi securitate informaţională.