Marga: Am "sentimentul lăuntric" că vom adera la Schengen parţial în toamnă

Marga a precizat într-o emisiune la Realitatea TV că în privinţa raportului CE privind MCV sunt multe ţări membre UE care "leagă" acest raport de aderarea la spaţiul Schengen.

Ministrul de Externe a susţinut că rămâne "de actualitate" varianta în care aderarea României la spaţiul Schengen să se realizeze parţial în această toamnă.

"Ideea aderării în două trepte, deci în această toamnă spre iarnă cu frontierele maritimă şi aeriană şi în primăvară cu frontierele terestre, această soluţie propusă la origini de Germania, agreată de Franţa, sau în orice caz, asupra căreia au căzut de acord, soluţia rămâne valabilă. Până la această oră reprezentanţii Franţei au spus că ei merg pe această soluţie, urmează să vedem în zilele viitoare care este opinia de la Berlin", a declarat Marga.

El a mai precizat că luni se va afla la Bruxelles şi va încerca că discute şi cu ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, pentru a vedea care este opinia "cea mai nouă a Germaniei" în acest caz.

"Pot să vă spun aşa, ca un sentiment lăuntric, cred că vom merge pe această soluţie, cred că pe ea se va merge, evident se va urmări derularea cu corectitudine a referendumului şi apoi se va lua decizia", a mai spus ministrul de Externe.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a afirmat, joi seară, la Digi 24, că se fac demersuri politico-diplomatice pentru a se menţine decizia de aderare a României la Spaţiul Schengen în septembrie, demnitarul urmând a se întâlni şi a discuta cu omologii săi la Consiliul JAI.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu a declarat, miercuri, că este mulţumit de progresele înregistrate în raportul CE în legătură cu modernizarea sistemului judiciar şi că Olanda ar fi renunţat la opoziţia sa privind aderarea României la Schengen dacă nu ar fi apărut partea din raport privind statul de drept.

Presa internaţională a abordat pe larg criticile dure emise de Comisia Europeană în raportul său privind MCV pentru România, subliniind că acesta compromite clar eforturile Bucureştiului şi Sofiei de a adera la spaţiul Schengen.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată, iar un nou raport va fi adoptat în acest an.

Înaltul oficial european a asigurat că va fi monitorizată în continuare "cu mare atenţie" evoluţia din România şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.

Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea "au zdruncinat" încrederea în România.

"Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte", a subliniat Barroso.

Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii miercuri la Bruxelles, arată că în cursul acestor cinci ani au existat perioade de progres şi de regres, momente în care cooperarea a funcţionat bine şi momente în care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile şi a întâmpinat rezistenţe. Prin urmare, prezentul raport recunoaşte progresele globale înregistrate de la aderare.

"Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România. Progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoaşteri sociale mai ample a unor principii esenţiale cum ar fi statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător. Un sistem judiciar funcţional şi independent, precum şi respectarea instituţiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existenţa unui climat de încredere reciprocă în cadrul Uniunii Europene şi pentru a câştiga încrederea cetăţenilor şi a investitorilor", consemnează documentul citat.

Comisia Europeană consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice şi acuzaţiile sunt o practică obişnuită; totuşi, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni. Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi, consemnează documentul CE.

Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, potrivit CE, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport conţine recomandări specifice pentru a răspunde situaţiei actuale şi pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democraţiei europene.

Uniunea Europeană de astăzi se caracterizează printr-un grad ridicat de interdependenţă. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE şi există un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat în interesul opiniei publice din România faţă de aceste chestiuni, se arată în raport.