Marko: Dorim să colaborăm cu partidele româneşti pe baze etnice, şi nu politice

"Da, suntem o uniune de reprezentare şi apărare a intereselor. Da, dorim să colaborăm cu partidele româneşti nu pe baze politice, ci etnice. Noi trebuie să facem deosebiri între partidele româneşti, dar, în primul rând, nu după apartenenţa lor de stânga sau de dreapta, nu după ideologia lor liberală sau creştin-democrată, ci pornind de la felul în care fiecare dintre ele abordează problemele comunităţii maghiare, de ce gândeşte fiecare despre reglementarea relaţiilor interetnice, pe de o parte, pe de alta, în funcţie de mijloacele pe care le oferă fiecare pentru soluţionarea acestor probleme", a afirmat Marko Bela.

El a adăugat că "partidele româneşti cu adevărat înţelepte" ar trebui să aibă "o abordare a relaţiilor interetnice pe baza principiului participaţiei", întrucât acesta poate contribui în mod fundamental şi substanţial la reglementarea, pe termen lung, a "problemei maghiare".

"În domeniile legate de identitatea naţională - drepturi minoritare, învăţământ, cultură, administraţie publică, dezvoltarea regională etc., indiferent dacă suntem sau nu la guvernare, ar trebui să se stabilească, din capul locului, o participare proporţională peste tot, începând de la nivelul cel mai de sus. Subliniez din nou: nu pe bază politică, ci pe bază de reprezentare şi apărare a intereselor. Partidele româneşti care văd mai departe de vârful nasului - şi de fotoliile ministeriale de moment - aşa ar proceda", a spus preşedintele UDMR.

Marko a subliniat apoi că tensiunile interetnice sunt invers proporţionale cu participarea comunităţii minoritare la luarea deciziilor.

"Ar fi uşor să se recunoască acest lucru, dar pentru asta ar fi nevoie de oameni de stat, nu de politicieni de subzistenţă care se încaieră pentru ciolanul portofoliilor ministeriale", a adăugat Marko.

În acest context, Marko Bela s-a lansat într-o critică la adresa PSD, arătând că organizaţiile acestuia din Ardeal "nu au înţeles că parteneriatul bazat nu pe apartenenţă politică, ci pe apartenenţă etnică, constituie un interes comun, şi că ratarea lui ar putea produce daune incomensurabile României".

Marko a afirmat că în zadar au încercat unii să facă distincţie între interesele UDMR şi interesele maghiarilor, "fiindcă astfel de deosebiri în esenţă nu există".

Preşedintele UDMR l-a "lăudat", însă, pe preşedintele Traian Băsescu, care ar fi înţeles necesitatea participării UDMR la guvernare şi a susţinut această idee.

"Comunitatea maghiară reprezentată de noi trebuie să impună drepturi egale, relaţii de parteneriat nu cu liberalii, democraţii sau social-democraţii, ci cu întreaga majoritate românească. În România trebuie să marşăm pe termen lung, nu pe o colaborare maghiaro-liberală, maghiaro-democrată sau maghiaro-social-democrată, ci pe o colaborare maghiaro-română. Aceasta nu este o chestiune politică, ci una etnică, orice s-ar spune. De aceea, a avut dreptate şeful statului când, după alegeri, am discutat mult, la Cotroceni, despre opinia sa că, indiferent de componenţa guvernului, UDMR, respectiv reprezentanţa maghiară, trebuie să facă parte din guvern", a spus Marko Bela, adăugând că transpunerea consecventă în practică a acestei poziţii "ar fi putut fundamenta, pentru o lungă perioadă de timp, relaţiile de parteneriat româno-maghiare care par, acum, să se rupă" şi că regretă că nu s-a întâmplat aşa.

El nu a exclus însă posibilitatea să se fi înşelat în aceste aprecieri, având în vedere evoluţiile ulterioare.

"E posibil că numai eu am crezut, în mod naiv, că suntem de aceeaşi părere, că vedem viitorul în acelaşi mod, deoarece evoluţiile ulterioare arată altceva: poate că şeful statului şi Partidul Democrat Liberal nici nu au vrut să ducă până la capăt acest proiect, astfel că s-a creat o nouă situaţie - nouă şi veche, deopotrivă - asupra căreia trebuie să medităm foarte serios noi, toţi", a încheiat Marko.