Meleşcanu: Brandul de ţara al României în Libia este încă bun în materie de construcţii şi petrol

Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu (PNL), fost ministru de Externe şi al Apărării, şi Dan Dungaciu, specialist în geopolitică, au analizat, în emisiunea "După 20 de ani", situaţia din Libia şi implicarea României în conflictul din acea zonă.

"Părerea mea a fost că, după adoptarea rezoluţiei, ar fi trebuit să avem o poziţie foarte clar exprimată, s-a preferat aşteptarea unei decizii a NATO şi, din momentul respectiv, al adoptării deciziei NATO, eu zic că am intrat într-un sistem de gândire şi de acţiune care este foarte clar. România sprijină, se implică în operaţiunile respective, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor sale. Din acest punct de vedere, consider că suntem foarte în regulă. Din informaţiile pe care le am, probabil săptămâna viitoare va avea o reuniune a ţărilor NATO care participă, la Londra, unde, de data aceasta, sunt convins că va fi invitată şi România, ca ţară care şi-a anunţat deja o participare cu forţe directe şi probabil atunci vom vedea mai clar care sunt cerinţele, ce se poate face", a spus Meleşcanu.

Întrebat despre posibilităţile României de a participa la acţiuni precum cea din Libia, Meleşcanu a precizat că avioanele vechi nu reprezintă singurul impediment în acest sens.

"România nu poate să participe la acest tip de acţiune, nu e vorba numai de MIG-uri. (...) Nimeni nu-şi permite să aibă în dreapta sau în stânga lui piloţi care nu au minimum cerut de NATO, care înseamnă 120 de ore de zbor pe an - pe care ai noştri nu le au -, un avion care nu e foarte sigur că are aceleaşi performanţe, un pilot care a învăţat engleza la cursurile fără frecvenţă. Să nu ne închipuim că singurul impediment pentru noi de a participa la o acţiune de acest tip este faptul că avem aparate vechi. E adevărat, însă sunt multe alte elemente", a susţinut el.

Meleşcanu a menţionat, în ceea ce priveşte achiziţia de noi aparate, că operaţiunile de achiziţie sunt ale Guvernului şi că, în Senat, Comisia de apărare a dat aviz că acestea sunt necesare, precizând că trebuie să se respecte principiile transparenţei şi competitivităţii.

Teodor Meleşcanu a apreciat totodată că, în ceea ce priveşte Libia, România a jucat cartea solidarităţii cu decizile ONU şi "mai ales cartea participării active şi responsabile la toate acţiunile care sunt întreprinse sub egida NATO, pe măsura mijloacelor pe care le avem la dispoziţie".

Întrebat dacă România poate juca în acest moment în spatele frontului, având în vedere că în urmă cu câteva zeci de ani era destul de prezentă în zonă, Meleşcanu a răspuns: "Fără niciun fel de îndoială, nu numai că avem încă oameni care lucrează în Libia, avem familii mixte, avem şi un brand de ţară, care este bun, în materie de construcţii şi de petrol, România este considerată în Libia ca un partener foarte important. Putem şi trebuie".

Chestionat dacă ar putea face aceasta din punct de vedere al informaţiilor, Meleşcanu a menţionat: "Ce să vă spun, vă spun că în consiliul provizoriu al rezistenţei, cel care se ocupă de problemele externe, este un fost absolvent al ASE de la Bucureşti?! Cred că asta vă dovedeşte că avem posibilităţi... Şi fost ministru al comerţului, în guvernul lui Kadhafi".

Meleşcanu a mai spus că tot ceea ce se întâmplă la ora actuală în Libia are "o legitimitate perfectă", dată de rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU. El a arătat totodată că nu crede că va avea loc o intervenţie pe teren a unor forţe militare din ţările occidentale.

Întrebat care ar putea fi avantajul României dintr-o implicare în zonă, Meleşcanu a spus că, "în termeni politici, ne creştem şi ne construim profilul de ţară", admiţând că aceasta poate aduce bani, prin investiţii, dar, dincolo de aceasta,"ne asigurăm, din partea celor care astăzi sunt vânaţi de avionale colonelului Kadhafi, o disponibilitate mult mai mare". "Va fi o ţară în care brandul vechi de ţară, blazonul României va fi mult împrospătat şi aurit", a comentat el.

Dan Dungaciu, expert în relaţii internaţionale, a opinat, la rândul său, că Libia reprezintă un episod dintr-o evoluţie mai amplă, care priveşte întreg Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

"Libia nu este, în opinia mea, importantă în sine, asistăm la o resurecţie a acelui spaţiu, care părea la un moment dat încremenit şi care cu siguranţă că va arăta altfel după ce toate aceste tensiuni se vor acumula şi ulterior se vor consuma într-un fel sau altul", a comentat el.

Dan Dungaciu a apreciat de asemenea că nu este vorba de un război pentru petrol. "Este o naivitate să credem asta, cel puţin pentru motivul că marile corporaţii erau oricum prezente în Libia, într-o formă sau alta. Petrolul e o chestiune care este importantă, dar nu determinantă", a afirmat el.

El a opinat totodată că politica României în Libia şi în Orientul Mijlociu trebuie gândită având în vedere că situaţia se va schimba radical aproape peste tot.

"Cred că decizia politică va trebui să ţină seama de mai multe elemente şi că Romania trebuie să-şi calibreze orice gest politic pe relaţia cu Libia ţinând seama că ce se întâmplă în Libia este un episod într-o evoluţie mai amplă. Cred că trebuie gândită politica României, nu numai în Libia, ci chiar pe Orientul Mijlociu, având în vedere că situaţia de acolo se va schimba radical aproape peste tot. E vorba de un proiect cu bătaie lungă, în care România va trebui să se insereze cât mai inteligent. Dacă e vorba de a trimite pentru asta şi trupe, probabil că se va gândi în consecinţă", a mai spus Dungaciu.

În ceea ce priveşte datoriile Libiei către România, Teodor Meleşcanu a spus că în astfel de situaţii există şi posibilitatea iertării unor datorii şi că "toată chestiunea este cum ierţi aceste datorii şi ce iei în schimb".

"La recuperare de datorii, în general, «datoriile istorice» nu se iau dolar pe dolar, ci începând de la 10 cenţi dolarul până probabil la 35-40 la un dolar. Administratorul în continuare pentru ceea ce înseamnă împrumuturi ale statului român este Ministerul de finanţe (...) Au fost nişte deschideri, n-am putut noi să le administrăm, asta este altceva, inclusiv mă refer la experienţa mea. (...) Nu ştiu ce se va întâmpla după. E de aşteptat, după, în momentul în care lucrurile se vor linişti şi se va ajunge la un sistem cu o stabilitate relativă, prima măsură şi cea mai importantă din partea europenilor va fi aceea de infuzie masivă de investiţii în Libia. De obicei, într-un asemenea context, cum s-a întâmplat şi în Irak, o parte a acestui plan de stabilizare economică şi de încurajare a dezvoltării cuprinde inclusiv posibilitatea iertării de datorii. Toată chestiunea este cum ierţi aceste datorii şi ce iei în schimb, despre asta este vorba, intrararea pe piaţă", a spus el.

Pe de altă parte, întrebat dacă ar fi posibilă apariţia unor ameninţări teroriste în Europa în acest context, Meleşcanu a apreciat, ca şi Dan Dungaciu, că, pe termen mediu şi lung, eradicarea cauzelor care stimulează terorismul îşi va arăta rezultatele.

"Pe termen imediat, sigur că nu se poate exclude (acest risc - n.r.), dar eu cred că este foarte puţin probabil la ora actuală", a adăugat el.

CSAT a hotărât că România va participa la aplicarea embargoului legat de situaţia din Libia cu fregata Ferdinand şi cu doi ofiţeri de stat major, adică în total cu 207 militari. Costul participării se ridică la 4,5 milioane de euro.