Meleşcanu, pentru BBC, despre situaţia românilor din Regatul Unit: Johnson mi-a zis că dacă pleacă asistentele şi medicii români, UK va suferi o lovitură teribilă

„Este una dintre problemele cheie pentru noi. Am avut o întâlnire cu Boris Johnson la care am discutat despre acest lucru. Mi-a spus că nu vor exista probleme. L-am întrebat dacă într-adevăr poate să îmi dea asigurări în acest sens. Mi-a spus că da, pentru că, în cazul în care cei 10.000 de asistente şi doctori din România pleacă din Marea Britanie, atunci sistemul de asigurare medical din UK va suferi o lovitură teribilă”, a afirmat Teodor Meleşcanu într-o intervenţie la BBC.

Întrebat dacă are îngrijorări cu privire ce se va întâmpla cu cei peste 400.000 de români care trăiesc în Regatul Unit în lipsa unui acord pentru Brexit, în cazul unui hard Brexit, Meleşcanu a răspuns: „Dacă va fi un hard Brexit, va trebui să vorbim despre asta. Din punctul nostru de vedere, e evident că românii care trăiesc în UK nu sunt turişti, ci contribuie în mod direct la dezvoltarea economică a Regatului Unit. Avem peste 10.000 de persoane care lucrează în sistemul sanitar din UK, doctori, asistente. Sunt foarte bine văzuţi în societatea britanică”.

Meleşcanu, despre Brexit fără acord: Vedem ce posibilităţi avem zona de liber schimb, o piaţă unică

Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a declarat, pentru BBC, că în cazul producerii unui Brexit fără acord, atunci România trebuie să aibă consultări legate de perspectiva UK în relaţiile cu UE şi să vedem care sunt posibilităţile „zonă de liber schimb, o piaţă unică”.

Întrebat, într-o intervenţie la BBC, dacă România se pregăteşte pentru un Brexit fără acord, în marja preluării Preşedinţiei Consiliului UE, ministrul de Externe a spus că ţara noastră este pregătită pentru orice scenariu.

Acesta a precizat că în cazul în care parlamentul britanic nu va aproba acordul de retragere, atunci va trebuie să vedem care este viziunea UK cu privire la relaţiile Marii Britanii cu UE, dacă va exista o zonă de liber schimb sau o piaţă unică, care vor fi relaţiile în domeniul apărării şi securităţii, etc.

„În principiu nu, nu e prima opţiune. Dar suntem pregătiţi pentru orice scenariu. Ţine de dumneavoastră să decideti. Dacă va fi o astfel de decizie atunci va crea o problemă referitoare la cum vor continua relaţiile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. În primul rând, dacă Parlamentul britanic nu aprobă acordul de retragere, atunci va trebui să avem consultări în ceea ce priveşte viziunea britanică despre relaţiile între Regatul Unit şi UE. Să vedem ce posibilităţi avem - zona de liber schimb, o piaţă unică, care vor fi relaţiile din perspectiva apărării şi securităţii”, a explicat Teodor Meleşcanu.

Acesta a adăugat că intenţia României este ca în paralel să înceapă negocierile bilaterale cu UK, stat cu care ţara noastră are un parteneriat strategic, pentru a îl transforma pe viitor într-un instrument de cooperare.

„Însă, în paralel, intenţia noastră este să începem negocierile bilaterale cu UK pentru că avem un parteneriat strategic cu UK şi ideea noastră este să în transformăm într-un instrument care va crea baza viitoarei noastre cooperări în toate domeniile - politic, apărare, securitate, economic, cultural, educaţie şi alte domenii de interes pentru România şi UK”, a conchis Meleşcanu.

Chestionat dacă nu este ironic faptul că UK a fost probabil unul dintre cei mai puternici susţinători ai aderării României la UE, iar acum România se găseşte în postura de „a păstori” UK afară din UE, în timpul Preşedinţiei Consiliului UE, Meleşcanu a replicat: ”Vă spun sincer, că aici avem un mare avantaj. Sprijinul puternic al UK pentru aderarea României la UE nu este uitat niciodată în România. Suntem interesaţi să păstrăm Marea Britanie pe cât mai aproape de UE”.

Situaţia generată de planul Marii Britanii privind ieşirea din Uniunea Europeană rămâne incertă, în contextul în care Acordul pe tema Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul riscă să fie respins în Camera Comunelor.

Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană în martie 2019, dar criza politică de la Londra generează riscuri politice şi economice, prelungind starea de instabilitate.

Premierul Theresa May a semnalat în mai multe rânduri că se opune organizării unui nou referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană, argumentând că ar fi „erodată încrederea poporului britanic”.

Un nou referendum „nu ar aduce Marea Britanie în avans”, ci mai degrabă „ar diviza ţara şi mai mult”, a subliniat Theresa May, respingând şi ipoteza prelungirii negocierilor cu Uniunea Europeană.

Guvernul Theresa May a alocat 4 miliarde de lire (4,45 miliarde de euro) pentru pregătirile necesare ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Cetăţenii britanici s-au pronunţat la limită în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană în referendumul din 2016.