Membrii CSM, Victor Alistar şi Romeo Chelariu, îi cer ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să o revoce pe Gabriela Scutea

Victor Alistar şi Romeo Chelariu, reprezentanţii societăţii civile din CSM, o acuză pe Gabriela Scutea, procuror general al României şi şeful Ministerului Public că a „încălcat sistematic accesul la justiţie şi drepturile victimelor infracţionilor prin practici ilegale cu efecte imorale pentru titularii plângerilor penale în cauze cu autor necunoscut”.

Într-un comunicat de presă dat publicităţii, după publicarea motivării ÎCCJ în  decizia 7/2022 pronunţată în Recursul în interesul legii promovat de Procurorul General, Victor Alistar şi Romeo Chelariu susţin că după o analiză minuţioasă a deciziei coroborată cu alte decizii ale Curţii Constituţionale ori cu rezultatele controlului tematic efectuat de Inspecţia Judiciară pentru perioada 2016-2021 au descoperit „o situaţie şocantă”:

„Sute de mii de cauze sunt lăsate în nelucrare efectivă până la îndeplinirea termenului de prescripţie, dacă după un an de la înregistrare nu se identifică autorul;

PICCJ reglementează prin infralegiferare pe calea unui Ordin norme procedurale care sunt în materia derulării procesului penal, în vădită contradicţie cu normele Constituţionale;

Milioane de cauze de la intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală au fost închise după ce au fost lăsate, în baza Ordinului, în nelucrare, încălcându-se principiile accesului la justiţie, al efectivităţii anchetei, al duratei rezonabile şi chiar al scopului procesului penal statuat de leguitor în art. 285 CPP;

Ministerul public aşteaptă în mod programat şi reglementat să îi vină din neant date şi informaţii privind identificarea autorilor infracţiunilor după un an de la sesizarea penală, dată de la care cauzele cu autori necunoscuţi sunt mutate în evidenţa pasivă;

Ministerul Public este cel răspunzător pentru ilegalitatea Ordinului nr. 56/12/C din 10 aprilie 2014 pentru că în baza legii organice acesta este cel care coordonează/supraveghează cercetarea penală şi realizează urmărirea penală efectivă, dând dispoziţii obligatorii organelor de cercetare penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (…)”

„Din analiza datelor comunicate instanţei supreme reiese faptul că un număr de peste jumătate de milion de cauze aşteaptă termenul de prescripţie, parte semnificativă a acestora fiind scoase din evidenţele operative, ceea ce înseamnă că nu se mai efectuează lucrări efective, asteptându-se ca dosarele să se finalizeze prin ordonanţă de clasare pe acest temei. Este o evidentă derobare a Ministerului Public de la misiunea sa trasată de lege. (...) Opinia Ministerului Public prezentată voalat de doamna Procuror general, conform căreia Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu trebuie să stabilească un termen pentru finalizarea urmăririi penale în cauzele cu autori necunoscuţi sau să acorde un termen foarte lung este, de asemenea, inacceptabilă. Această opinie echivalează cu intenţia de sustragere de la dispoziţia judecătorului ori de la obiectivele procesului penal”, susţin aceştia.

Ca atare, Victor Alistar şi Romeo Chelariu, reprezentanţii societăţii civile din CSM cer abrogarea de urgenţă a Ordinului nr. 56/12/C din 10 aprilie 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Afacerilor Interne, cer:

• publicarea detaliată a statisticilor pe ultimii 4 ani privind obiectul cauzelor care au fost scoase din evidenţa operativă şi a cauzelor care s-au prescris în dosarele cu autori necunoscut,
• modificarea cadrului legal pentru a impune procurorului să prezinte judecătorului de drepturi şi libertăţi ori judecătorului de cameră preliminară care a admis contestaţiile privind durată proces ori alte cereri de competenţa lui, modalitatea efectivă de conformare şi ducere la îndeplinire a dispoziţiilor trasate;
• demararea de către Ministrul justiţiei a procedurii de revocare a Procurorului general al PICCJ, care, nu doar că nu a corectat situaţia, dar a şi pledat pentru continuarea acesteia;
• modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a parchetelor de către Secţia pentru procurori a CSM pentru a se introduce numărului unic naţional de evidenţă a cauzelor, similar cu cel care este reglementat în cazul dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

„În sine, practica instituită prin ordinul 56/12/C din 10 aprilie 2014 conduce la ineficacitatea Codului de procedură penală pentru un număr însemnat de cauze. Instituţionalizarea şi infralegiferarea incapacităţii organelor judiciare este cea mai mare sfidare la adresa societăţii şi a ordinii de drept”, arată Victor Alistar şi Romeo Chelariu în comunicat.