Membrii grupului de evaluare Schengen decid, vineri, dacă adoptă rapoartele României şi Bulgariei

Membrii grupului de evaluare Schengen (Sch-Eval) decid, vineri, dacă adoptă rapoartele tehnice privind România şi Bulgaria, după ce la întâlnirea din 14 ianuarie reprezentantul Franţei a cerut un timp suplimentar pentru studierea raportului României, blocând temporar adoptarea acestuia.

Raportul de evaluare Schengen al României în domeniul SIS/SIRENE a fost prezentat în 14 ianuarie, la Bruxelles, de expertul coordonator al misiunii de evaluare Schengen a României, respectiv reprezentantul Preşedinţiei Ungare.

În cadrul acelei şedinţe, reprezentantul Franţei a cerut un timp suplimentar pentru studierea raportului, rezervându-şi opţiunea de a pune mai multe întrebări referitoare la starea Sistemului Informatic Schengen (SIS) în România. Termenul limită pentru a cere lămuriri sau pentru a ridica întrebări a expirat la 21 ianuarie, fără ca reprezentantul acelui stat să ceară informaţii părţii române.

Raportul privind România a fost evaluat pozitiv, la acea dată, de reprezentanţii celorlalte state din grupul Sch-Eval, el subliniind că România corespunde în totalitate standardelor Schengen pe componenta SIS/SIRENE.

Tot atunci au fost discutate şi două rapoarte privind Bulgaria, respectiv SIS/SIRENE şi rezultatele reevaluării frontierei terestre între Bulgaria şi Turcia. Acesta din urmă a primit un aviz negativ din partea experţilor UE, prin urmare Franţa, Germania şi Finlanda au cerut o a doua reevaluare.

Drept urmare, preşedinţia ungară a UE analizează posibilitatea aderării parţiale a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în martie, propunerea fiind ca cele două ţări să intre în spaţiul de liberă circulaţie mai întâi cu frontierele aeriene, declara, în 21 ianuarie, secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), şeful Departamentului Schengen, Marian Tutilescu.

Tutilescu spunea că subiectul aderării parţiale "este în discuţie pe masa preşedinţiei ungare", însă acesta nu este singura propunere. El a explicat că, având în vedere rapoartele pozitive ale României şi Bulgariei pe frontierele aeriene, este posibil ca cele două ţări să intre în Spaţiul Schengen, în primă fază, doar cu aceste elemente. Ulterior, se poate lua o decizie privind aderarea completă.

"După adoptarea rapoartelor (în Sch-Eval, n.r.) are loc votul în Parlamentul European. Acesta (PE, n.r.) a fost sesizat cu proiectul de decizie, acum au loc discuţii. După votul în PE, ne întoarcem la Consiliu (Uniunii Europene, n.r.), unde se discută pe fond. Este un calendar foarte strâns şi, din păcate, singurul Consiliu JAI înainte de 27 martie are loc în 24 februarie, când vom mai putea discuta aderarea", spunea Tutilescu, explicând etapele următoare în aderarea României la Spaţiul Schengen.

Marian Tutilescu mai spunea că varianta aderării parţiale este fezabilă, în contextul în care există precedente la nivel european.

Franţa şi Germania consideră însă că România şi Bulgaria ar trebui primite în Schengen numai dacă înregistrează progrese în lupta împotriva corupţiei şi în reformarea sistemului judiciar.

Ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, i-a cerut omologului său german, Thomas de Maiziere, să definească îngrijorările Germaniei cu privire la aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, în cadrul unei reuniuni informale organizate în 20 ianuarie la Godollo, în apropiere de Budapesta.

Pinter declara că speră ca problema aderării la Schengen a României şi Bulgariei să fie discutată înainte de încheierea preşedinţiei ungare a UE, la sfârşitul lui iunie.

Finlanda s-a raliat Germaniei şi Franţei şi a refuzat, la rândul său, intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului finlandez.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul JAI, că România cere ca aderarea sa la Spaţiul Schengen să se facă în baza regulilor convenite prin tratatele UE şi să nu fie tratată discriminatoriu, subliniind că nu există nici cel mai mic indiciu că România ar genera riscuri privind fluxurile migratorii ilegale.

Şeful statului preciza, la întâlnirea cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, că, pentru România, aderarea la Spaţiul Schengen rămâne obiectivul major. Traian Băsescu mai spunea că România este la fel de interesată ca toate celelalte state ale UE de asigurarea securităţii frontierelor Spaţiului Schengen.

În cazul supunerii la vot în Parlamentul European (PE), ar fi necesară unanimitatea statelor, în contextul în care România are trei oponenţi: Franţa, Germania şi Finlanda.

Spaţiul Schengen include 25 de state membre şi permite unui număr de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber, fără a prezenta paşapoartele.