Membru CSM despre cum s-au cheltuit 4 milioane de euro pe nişte Coduri care pică la Curtea Constituţională: E clar că avem o problemă, ori în zona redactorilor, ori a CCR

Judecătorul CSM Horaţius Dumbravă este cel care a cerut primul în România explicaţii oficiale dacă există ofiţeri acoperiţi în justiţie. După mai bine de un an şi jumătate a venit şi răspunsul CSAT că nu există, dar şi declaraţia imediată a consilierului prezidenţial Dan Mihalache că CSAT nu poate face verificări în acest sens. „Noi avem un comunicat oficial. Că vine unul sau altul şi spune altceva, noi nu putem să o luăm de bună.  E adevărat că a dus în derizoriu discuţiile dacă sunt sau nu acoperiţi în justiţie. M-aş fi aşteptat ca fie Administraţia prezidenţială, fie acest personaj să clarifice în ce context a făcut aceste declaraţii care au făcut  mult mai mult rău decât pare la prima vedere”, a spus magistratul. Întrebat dacă acest comunicat al CSAT reflectă, într-adevăr, realitatea, Dumbravă a răspuns: „Dacă ar fi altfel, ar fi extrem de grav pentru tot ceea ce înseamnă statul de drept. Eu mă îndoiesc, şi sunt convins că aşa este. Dacă este altfel, avem de-a face cu un haos instituţional”, a declarat Dumbravă, într-un interviu pentru Gândul.

A lămurit acest comunicat al CSAT toate suspiciunile şi după declaraţia generalului SRI Dumitru Dumbravă că justiţia este un „câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informaţii? „Dacă e să vorbim de un interes al serviciilor de informaţii, cele prevăzute de Constituţie şi de legile organice aflate în vigoare, ele nu se pot subscrie decât literei Constituţiei şi legii. Şi da, acest interes trebuie să existe dacă el se subscrie limitelor indicate de lege.  Ce trebuie să discutăm noi, sincopele legislative care pot conduce la suspiciuni, inclusiv legea siguranţei naţionale. Cred că a venit momentul, cel puţin din perspectiva raporturilor justiţiei cu serviciile de informaţii să disutăm deschis necesitatea modificării acestui set de legi. Şi de ce spun acest lucru pentru că a fost confirmat de recenta decizie a CCR. Câmpul tactic şi interesul serviciilor de informaţii se leagă de aceste sincope legislative. N-ar mai exista suspiciuni dacă societatea românească, parlamentul ar trece la modificarea acestor legi. Decizia CCR s-a referit la interceptări pe care le fac unele organe specializate la solicitarea procurorului. Aceste imprecizii, iată la ce pot conduce, la suspiciuni”, a spus judecătorul.

Horaţius Dumbravă a apreciat, în context, că numărul mandatelor de interceptare, executate de SRI, cu aprobarea instanţei este foarte mare, iar magistraţii ar trebui să fie „foarte atenţi” când încuviinţează astfel de măsuri. „Aici pot fi abuzuri şi aici sunt venite din dorinţa de a avea probe în plus. Trebuie să fin atenţi să nu interferăm mult prea mult în viaţa privată a unei persoane. Nu ştiu dacă s-au dat prea uşor, dar datoria noastră ar fi să vedem dacă în cele peste 16.000 de cauze în 2015, ele s-au finalizat cu trimitere în judecată.  Pentru că procurorul cere în cele mai multe cazuri în faza de urmărire penală pentru a aduna probe. Trebuie să vedem dacă în cele 16.000 de cauze s-au finalizat cu trimitere în judecată şi câte din ele s-au terminat şi cu condamnări” a spus el.

Citeşte continuarea pe gândul.info.

Citeşte şi: CCR despre legea pensiilor aleşilor locali: neclară, fără sursă reală de finanţare. Parlamentul a discriminat, toţi aleşii locali trebuie să aibă aceleaşi drepturi

Citeşte şi: REPLICI dure în Parlament: Legea defăimării, retrimisă la comisie. Gorghiu: PNL va ataca la CCR procedura de vot. Este prima dată când o lege este revotată

Citeşte şi: Legea antifumat este constituţională, a decis CCR în unanimitate

Citeşte şi: Stroe, despre pensiile speciale pentru aleşii locali: CCR confirmă poziţia corectă a PNL