Mesajul lui Ciolacu la ONU: România iubeşte pacea şi crede în negociere

Necesitatea consolidării ordinii internaţionale bazate pe norme, cu Organizaţia Naţiunilor Unite în rol central, consecinţele agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina, securitatea alimentară globală şi conflictul din Fâşia Gaza au fost principalele teme ale întrevederilor între premierul Marcel Ciolacu şi António Guterres, Secretarul General al Naţiunilor Unite, respectiv Dennis Frances, preşedintele Adunării Generale a acestui for.

„Susţinem leadership-ul şi viziunea dumneavoastră, reflectată în Agenda Noastră Comună (Our Common Agenda), asupra viitorului cooperării globale printr-un multilateralism incluziv şi eficient, care să însemne o solidaritate reînnoită între popoare şi generaţiile viitoare, un nou contract social ancorat în drepturile omului, o mai bună gestionare a bunurilor comune esenţiale şi bunurilor publice globale în beneficiul tuturor, în mod echitabil şi durabil”, a subliniat premierul României în cadrul întrevederii cu Secretarului General al ONU, António Guterres.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a exprimat sprijinul ferm din partea României pentru eforturile de reformare a ONU şi a apreciat că 2024 va fi un an esenţial pentru organizaţia mondială, îndeosebi prin prisma necesităţii de a asigura un rezultat ambiţios al Summit-ului Viitorului, test major, revelator pentru capacitatea statelor membre de a lucra împreună în mod eficient.

În problematica Ucrainei, premierul român a arătat că România susţine Formula pentru Pace, un cadru unic care să conducă la o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, şi va continua sprijinul ferm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, a doua cea mai afectată ţară din regiune.

„Ca stat care a trecut prin ambele mari deflagraţii mondiale ale secolului trecut, cu multă suferinţă şi pierderi grele, România iubeşte pacea şi aspiră la soluţionarea tuturor divergenţelor de interese între ţările lumii pe calea dialogului şi negocierii. Diplomaţia e oricând preferabilă armelor. Dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii”, a adăugat şeful Executivului de la Bucureşti.

Legat de Fâşia Gaza, premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe António Guterres pentru rolul deosebit de important în facilitarea accesului ajutoarelor umanitare, a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile personalului ONU care, în ciuda riscurilor cu care se confruntă, continuă să acorde asistenţa populaţiei palestiniene şi a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi în rândul acestuia.

„Sprijinim abordarea dumneavoastră în răspunsul la actuala situaţie din Israel şi Fâşia Gaza, bazată în mod esenţial pe apelul la respectarea dreptului internaţional şi a dreptului umanitar internaţional”, a mai transmis oficialul român, adăugând că principalele obiective aici, în opinia României, ar trebui să fie prevenirea pierderii de vieţi în rândul civililor, ameliorarea situaţiei umanitare din Fâşia Gaza, eliberarea cât mai rapidă şi fără condiţii a ostaticilor, prevenirea unei contagiuni regionale a conflictului şi crearea unui orizont politic care să conducă la implementarea soluţiei celor două state.
La rândul său, António Guterres a felicitat România pentru rolul major pe care l-a avut în sprijinirea refugiaţilor ucraineni şi în prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, prin facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina către pieţele globale. De asemenea, a remarcat mobilizarea de ajutoare umanitare româneşti pentru populaţia civilă din Gaza şi a menţionat potenţialul României în normalizarea situaţiei din regiune, prin prisma relaţiilor amicale pe care le are atât cu Israelul, cât şi cu statul palestinian.

Alte subiecte abordate în cadrul întâlnirilor cu cei doi înalţi oficiali ONU, António Guterres şi Dennis Frances, s-au referit la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, gestionarea schimbărilor climatice, combaterea dezinformării, întărirea prezenţei ONU în România, ca răspuns la ofensiva Federaţiei Ruse în Ucraina, şi rolul activ jucat de ţara noastră în acţiunile ONU pentru pace şi securitate, dezvoltare durabilă şi drepturile omului.